Tinerii nu vor poziții de management intermediare în cadrul companiilor în care lucrează, pentru că este multă muncă, iar răsplata nu este pe măsură, în timp ce șefii cu experiență îi numesc leneși și că solicită drepturi pentru care nu muncesc suficient, relatează Financial Times.
Potrivit unui sondaj citat de publicația britanică, efectuat de compania de recrutare Robert Walters în rândul a 2.000 de profesioniști, dintre care 800 de respondenți încadrați în generația Z, adică tineri cu vârste de până la 27 de ani, arată că jumătate dintre aceștia nu și-ar dori deloc să fie manageri pe poziții intermediare în cadrul companiilor în care lucrează.
Aproape 70% dintre aceștia au spus că au refuzat astfel de poziții deoarece vin cu un nivel de „stres ridicat, iar recompensa este scăzută”.
Între timp, directorii mai în vârstă etichetează uneori angajații mai tineri ca fiind leneși sau pretențioși. De cealaltă parte, argumentele generației tinere par să le justifice alegerile, luând în calcul volumul de muncă ridicat ce presupune o agitație continuă și plictisitoare în gestionarea problemelor echipelor pe care trebuie să le coordoneze, sarcini care se regăsesc adesea în pozițiile intermediare.
Angajații mai tineri spun că sunt dispuși să muncească din greu, dar pentru salarii mai mari, în roluri cu responsabilitate ridicată și care le permite progresul în carieră. Totuși, ar prefera să nu urce în ierarhie prin căile tradiționale. Două treimi dintre respondenții la sondaj au spus că ar prefera să se concentreze pe dezvoltarea propriei cariere decât să le gestioneze pe ale altora.
Seniorii: Tinerii nu sunt dispuși să se sacrifice pentru companiile în care lucrează
De cealaltă parte, generațiile mai vechi au echivalat succesul cu urcarea în ierarhia corporativă.
„Oamenii mai tineri nu sunt pregătiți să se sacrifice pentru o organizație în modul în care făceau înainte”, a spus Lucy Bisset, director în cadrul companiei de recrutare Robert Walters. Ei rescriu regulile la locul de muncă și redefinesc ambiția.
Dar nu doar cei din generația Z se întorc împotriva managementului de mijloc. Pandemia a forțat mulți angajați de toate vârstele să reevalueze dacă vechile moduri de lucru aveau sens.
Potrivit reprezentantei companiei de recrutare, atât angajații cu experiență, dar și cei tineri ar fi deschiși schimbărilor la locul de muncă, dar cei din Generația Z sunt mult mai vocali în exprimarea preferințele.
„Vor echilibru între viața profesională și viața privată, se întreabă dacă sunt fericiți zi de zi, dacă au libertatea de a lucra în modul în care își doresc și, mai important, dacă își îndeplinesc scopul?”, a mai spus Lucy Bisset.
Climatul economic îi va forța și pe cei tineri să urmeze calea seniorilor
Specialiștii în recrutare sunt de părere că un climat economic mai dur îi va forța pe mulți tineri să se alinieze la fel ca și omologii lor mai cu experiență.
Martin Reeves, președintele think-tank-ului BCG Henderson Institute, afirmă că flexibilitatea nu înseamnă confort garantat în orice moment.
Potrivit lui, mulți dintre angajații mai tineri au văzut probabil dezavantajele loialității oarbe. Ei și-au văzut părinții epuizați, disponibilizați sau luptând cu crize economice.
Promisiunea unor pensii generoase și a siguranței locului de muncă nu există, încrederea în conducere și respectul pentru autoritate sunt mai scăzute și nu consideră că avansarea în organizație îi va proteja.
Arvinder Dhesi de la Korn Ferry, o companie de recrutare pentru poziții de conducere, spune că, dacă angajații mai tineri refuză să ocupe rolurile tradiționale de management, companiile vor trebui să regândească structura de conducere.
Angajații tineri au nevoie de șefi care să-i inspire mai mult
Angajații generației Z au nevoie și de modele mai bune. Majoritatea managerilor de astăzi sunt lideri „accidentali”, spune Ann Francke, director executiv la Chartered Management Institute.
„Sunt neadecvați pentru a-și educa, inspira sau motiva echipele. Nu este surprinzător faptul că unii angajați din generația Z se retrag sau renunță în liniște”, a mai spus Ann Francke.
Ea mai este de părere că, dacă organizațiile doresc să se dezvolte talentele tinere, trebuie să consolideze managerii de deasupra lor.
Aceasta înseamnă o instruire suplimentară a șefilor intermediari din prezent, pentru a deveni mentori mai buni, să emită obiective mai clare, să vină cu ținte realiste, să ofere feedback direct și regulat și chiar să-i responsabilizeze pe angajații tineri atrăgându-le atenția.
„Dacă angajații mai tineri ar fi mai implicați, ar putea aspira să fie manageri”, a mai spus Francke.
Ea a concluzionat că, dacă organizațiile nu reușesc să se adapteze, nu vor avea o problemă doar cu „șefii mai mici”, ci vor avea o problemă la nivelul întregii conduceri.
