Deși pare că mai ieri tinerii din generația Z terminau liceul și intrau la facultate, anii s-au scurs rapid, timp în care mulți dintre ei au ajuns deja la primul job sau la al doilea. Unii, însă, în doi ani au bifat chiar și al zecelea job și asta pentru că tendința majoră este să experimenteze domenii diverse, într-un timp foarte scurt, ne povestește Ioana Petrea, expert HR și Managing Partner la agenția de recrutare RightFIT România, într-un interviu acordat wall-street.ro.
.
Din generația Z fac parte tinerii care născuți între 1997- 2012. Cei mai mari dintre ei au acum proximativ 24-25 de ani. În România, peste 1 milion de angajați fac deja parte din generația Z. Sunt inteligenți, motivați să facă o schimbare în lume, inovatori, responsabili și înțelegători. Cunoscuți drept „nativi digitali”, ei au crescut într-o lume modelată de online și de internet.
Cei mai mulți dintre ei sunt pragmatici și curajoși, de aici și tendința lor de a avea joburi care să le satisfacă mereu curiozitatea și dorința de a accepta permanent noi provocări. Sunt, așadar, mai nerăbdători și mai agili decât predecesorii lor din generația Millennials și caută de multe ori să ardă etape importante din cariera lor.
Joburi multe și pretenții salariale peste medie
Citeste si:
Eu aș vedea o mai mare educare pe zona de ars etape, ei nu mai au răbdare să parcurgă niște etape care, de bine de rău, sunt sănătoase într-un fel. Ca să ocupi un rol și mai important, până la urmă și etapele acelea sunt esențiale. Dacă s-ar putea, unii ar vrea să devină manageri de mâine (...) Știu situații și cazuri concrete de juniori, cu un an experiență, care, în mai puțin de șase luni, au cerut un asistent personal.
Ioana Petrea, Managing Partner RightFIT România
Numeroase studii științifice anterioare arată că această generație își alege cariera într-un mod diferit față de altele. Perspectiva lor asupra locului de muncă arată că acesta este mai mult o pasiune și mai puțin o ocupație sau meserie. De aici și dorința lor de a testa diverse domenii de activitate, într-un timp extrem de scurt. Tendința de a migra dintr-o industrie în alta, poate chiar complet diferită, e generată de dorința extrem de accentuată de a testa domenii fără nicio legătură unul cu celălalt. Unele nu au legătură nici cu facultatea terminată, a mai precizat recrutorul.
„Am întâlnit o fată care a avut 12 joburi în ultimii doi ani. Mi-a spus că își asumă situația, dar că vrea în continuare să încerce alte domenii”, spune Ioana Petrea.
Citeste si:
În ceea ce privește așteptările salariale, acestea sunt similare cu cele cerute în urmă cu câțiva ani de Millennials sau chiar mai mari. În general, ei vor ca salariile lor să fie mai mari cu 20-30% mai mari decât salariul pe care l-ar încasa în mod obișnuit un angajat pe o poziție entry-level, ne mai spune Ioana. Dacă angajatorii recurg, însă, la creșteri salariale pentru această generație, nu va mai există același reper între salariu și nivelul de experiență profesională acumulată. Se ajunge ușor la situații cu salarii egale între un un angajat cu cinci ani experiență și un altul cu un an de experiență, doar pentru că cel din urmă face parte din generația Z.
Candidații cu profil IT au cele mai mari așteptări în ceea ce privește salariul, începând cu 2.000 de lei pentru urmarea unui program de internship, 2.300 de lei pentru un program de trainee și 3.100 de lei pentru un job full-time, entry level, arată un raport realizat de Catalyst Solutions.
Citeste si:
Surpriza neplăcută, dar cu care s-au obișnuit deja mulți angajatori este că trebuie să ia recrutările de la zero, de cele mai multe ori după șase luni. „E ca atunci când dai un restart la laptop și apoi instalezi un soft nou, de la zero. Și apoi începi din nou să pui tot ce era pe el”, glumește Ioana, făcând o comparație cu situația actuală legată de fluctuația de personal din rândul generației Z.
Flexibilitatea orară, vedeta din rândul beneficiilor extrsalariale
La fel cum ei sunt o generație imună la reclamele tradiționale, același lucru putem spune și despre preferința lor de a fi încadrați într-un sistem de muncă tradițional, de la 9 la 17 sau 18 seara. Tendința este să lucreze într-un program flexibil, care să le permităun echilibru mai mare între viața profesională și cea privată, comparativ cu generațiile anterioare.
Citeste si:
Își doresc ca muncă lor să fie structurată tot pe o perioadă de opt ore pe zi, dar ar vrea ca aceste opt ore să fie mult flexibilizate în funcție de interesele și activitățile pe care ei le au. Cu toate acestea, am văzut că e predominantă și o deschidere către joburi care îi solicită mai puțin de opt ore. S-ar bagă și la joburi de șase ore pe zi eventual preferând balanța de mai mult timp liber decât neapărat un job 100% full-time (...) Vor mai curând un job care să se orienteze mai mult rezultat și nu neapărat pe orele respective.
Ioana Petrea, Managing Partner RightFIT România (foto)
Când vine vorba de ce îi motivează pe tineri în viață, lucrurile stau în felul următor: pe primul loc se află împlinirea personală (55%), urmată de independența financiară (50%) și de sănătate (43%). Crește nevoia de dezvoltare psihică și emoțională (36% față de 31% în 2020) și scade ca număr de mențiuni ideea de a avea o carieră de succes (31% față de 36% în 2020), arată datele studiului „Insights PulseZ”, realizat în 2021.
Citeste si:
Mai mult decât atât, o componenta importantă din paleta de beneficii extrasalariale o are decontarea transportului, însă nu metroul cum poate mulți se gândesc, ci Uber-ul sau Bolt-ul, ne povestește Ioana Petrea.
„Nu e nimic inventat aici, sunt lucruri testate și văzute cu ochii mei. Ceea ce ne face fie să alegem să ne adaptăm la schimbare, fie să educăm zona aceasta. Unii antreprenori, din teama de a nu pierde beneficiul adus de acest angajat, îndeplinesc toate doleanțele. Mie nu mi se pare o decizie potrivită pentru că dacă le spunem `da` la toate solicitările, se modifică major limitele salariale și graficul salarial”, a mai explicat recrutorul.
Citeste si:
Instagramul a devenit cool și pentru recrutare
Angajatorii care caută candidați din rândul generației Z ar trebui să-i abordeze pe rețelele sociale unde acestora le place să-și petreacă timpul. Pe primul loc în topul platformelor social media utilizate de tinerii între 16-21 de ani este Instagram (38%), urmat de Facebook (19%) și Youtube (15%). Popularitatea se schimbă însă pentru cei cu vârsta între 22-24 de ani, primul loc fiind ocupat de Facebook (28%), Youtube (23%) și Instagram (18%).
„Surprinzător pentru mine, Instagramul a devenit un canal prin care putem să îi găsim, deși eu nu îl promovez ca fiind canal de recrutare. Rămâne și Facebook, dar în principiu funcționează foarte bine partea de vizualuri în social media. Sunt foarte atrași de anunțurile mai atipice de recrutare și atunci trimit ei CV-uri către noi. Cu cât anunțul e mai atractiv, cu atât ei vin către noi în număr mai mare pe e-mail. Recunosc că în ultima vreme au venit multe solicitări din Instagram”, a mai precizat Ioana Petrea.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
