Vara lui 2025 îi găsește pe angajații din România sub o presiune tot mai mare în fața valului de scumpiri. De la 1 august, intră în vigoare primul pachet de măsuri fiscale anunțat de Guvernul Bolojan, care aduce creșteri de TVA, majorări de accize la alcool, tutun și carburanți, dar și taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc. Toate acestea se vor reflecta direct în prețurile de zi cu zi, diminuând puterea de cumpărare.
În luna iunie 2025, salariul mediu net a urcat la 5.539 lei, în creștere cu doar 31 lei (+0,6%) față de luna mai, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Salariul mediu brut s-a situat la 9.246 lei, în creștere cu același procent (+0,6%) față de luna precedentă. Indicele câştigului salarial real a fost 101,3% în luna iunie 2025 faţă de luna iunie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 100,1% în luna iunie 2025 faţă de luna mai 2025.
Topul celor mai mari salarii din România
Angajații din IT nu mai sunt cei care încasează cele mai mari salarii medii nete din România, aceștia fiind înlocuiți de cei care acivează în industria de fabricare a petrolului (12.656 de lei). Pe locul al treilea, conform informațiilor de la INS, se situează angajații angrenați în activități de editare, care încasează un salariu mediu lunar de 11.542 de lei. Iată cum arată cele mai mari salarii din România.
| Nr. crt. | Domeniu de activitate | Salariu mediu net (RON) |
|---|---|---|
| 1. | Fabricarea produselor de cocserie și rafinare a țițeiului | 12.656 |
| 2. | Servicii în tehnologia informației | 11.957 |
| 3. | Activități de editare | 11.542 |
| 4. | Informaţii şi comunicaţii | 10.884 |
| 5. | Transporturi aeriene | 10.420 |
| 6. | Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale | 10.420 |
| 7. | Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii | 9.861 |
| 8. | Intermedieri financiare şi asigurări | 9.507 |
| 9. | Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) | 9.349 |
| 10. | Fabricarea produselor din tutun | 8.861 |
Topul celor mai mici salarii din România. Oamenii care ne servesc mâncarea la restaurant, cei mai prost plătiți
Cele mai mici salarii din România rămân în continuare cele obținute de angajații din industria opsitalității, din hoteluri și restaurante. Salariul mediu net în acest sector nu a depășit 3.367 de lei, în luna iunie, potrivit INS. Și angajații care lucreză în industria textilă încasează, în medie, nu mai puțin de 3.442 de lei lunar. Iată care sunt domeniile care se află la coada clasamentului.
| Nr. crt. | Domeniu de activitate | Salariu mediu net (RON) |
|---|---|---|
| 1. | Hoteluri și restaurante | 3.367 |
| 2. | Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte | 3.442 |
| 3. | Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite | 3.772 |
| 4. | Fabricarea de mobilă | 3.796 |
| 5. | Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor | 3.937 |
| 6. | Activităţi de poştă şi de curier | 3.964 |
| 7. | Fabricarea produselor textile | 3.995 |
| 8. | Alte activităţi de servicii | 4.057 |
| 9. | Industria alimentară | 4.126 |
| 10. | Alte activităţi industriale n.c.a. | 4.287 |
Sursa: INS
n.c.a. = neclasificat în altă parte
În iunie 2025, comparativ cu luna precedentă, în majoritatea activităților economice salariul mediu net a înregistrat creșteri, determinate de acordarea unor prime ocazionale (trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), beneficii în natură și ajutoare bănești, precum și de distribuirea unor sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Totodată, majorările salariului mediu net au fost influențate de producții mai mari sau de încasări mai ridicate (în funcție de contracte sau proiecte), precum și de reducerea personalului cu salarii sub media generală, în anumite activități economice.
Topul județelor care oferă cele mai mari salarii
În prima jumătate a anului, Capitala ocupa primul loc în topul județelor cu cele mai mari salarii, înregistrând o medie netă de 5.665 lei, urmată de Cluj, Timiș și Sibiu, cu câte 5.000 lei, potrivit unei analize realizate de eJobs România. La polul opus, Mehedinți, Teleorman și Giurgiu consemnează cele mai mici câștiguri medii.
Bucureștiul și județele din vestul țării își păstrează supremația în clasament. Conform datelor Salario, comparatorul salarial eJobs, în Iași, Brașov și Constanța, media salarială din primele șase luni a fost de 4.700 lei, iar în Argeș, Prahova și Dolj de 4.500 lei. Alte județe unde salariul mediu net a depășit pragul de 4.000 lei pe lună sunt Bihor, Arad, Galați, Alba, Olt și Tulcea.
Cele mai scăzute salarii se regăsesc în Mehedinți, Giurgiu și Teleorman, fiecare cu o medie de 3.800 lei pe lună, precum și în Caraș-Severin și Maramureș, unde media este de 3.900 lei. În aceste județe, cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în retail, servicii, turism și industria alimentară, acestea din urmă fiind, de altfel și domenii cu cele mai mici salarii, conform datelor de la INS.
Vor scădea salariile în perioada următoare?
Bogdan Badea, CEO-ul eJobs România sublinia în luna iulie că modificările fiscale vor afecta în special angajații remunerați cu salariul minim, precum și pe cei ale căror venituri se situează între nivelul minim și cel mediu, segmente în care presiunea pentru atragerea și menținerea forței de muncă este deja ridicată.
„Practic, în industriile unde încă e presiune să găsești oameni, cum este exemplul retailului, nu văd de ce nu ai crește în continuare salariile pentru că altfel oamenii nu vor mai veni să se angajeze. Și în general, pe zona cuprinsă între salariu minim și salariu mediu, acolo presiunea e foarte mare, acolo va fi presiunea cea mai mare, de fapt. Tot ce înseamnă TVA-ul în plus și costuri în plus, acolo vor lovi. Modificările fiscale nu vor lovi la salariile de peste 2.000 euro net, ca să dau un exemplu concret. Da, sigur, modificările vor lovi pe toată lumea, dar disproporționat, dacă e să fim total cinstiți. Acolo nu văd, deci, angajatori care să nu mărească sau să nu ofere salarii mari ca să atragă. Acolo probabil că va fi în continuare o `competiție`, să-i spunem așa, ca să atragi și să reții”, a mai spus acesta.
Retailul, împreună cu sectorul call-center și domeniul HoReCa, rămâne printre industriile în care cererea ridicată de forță de muncă impune în continuare ajustări salariale. Cu toate acestea, chiar și aici, ritmul acestor creșteri nu va mai fi la fel de accelerat ca în trecut.
După intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri, Guvernul se pregătește de introducerea celui de-al doilea pachet, programat să intre în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Printre măsurile anunțate se numără modificări în impozitarea multinaționalelor, menite să asigure că profiturile realizate în România sunt declarate și impozitate aici. Noua formulă include un mecanism inspirat dintr-un model american, cu reguli speciale pentru anumite cheltuieli, care pot fi deductibile până la un plafon de 16%.
„Suntem într-o piață care devine mai mult a angajatorilor decât a angajaților”
Salariul și pachetul de beneficii rămân criterii esențiale pe care românii le iau în calcul atunci când își caută un loc de muncă. După acești doi indicatori, cel mai mult contează siguranța locului de muncă și, abia apoi, flexibilitatea. Deși candidații își doresc tot mai mult libertatea de a lucra de oriunde, oferta de joburi remote este în scădere, iar munca hibridă începe să se transforme într-una cu un număr tot mai mare de zile petrecute la birou.
Dacă luăm în calcul și faptul că suntem într-o piață care devine mai mult o piață a angajatorilor decât o piață a candidaților (dacă ne raportăm la 2022, cu siguranță putem să spunem lucrul acesta), numărul de oportunități de joburi a scăzut. Ne dăm seama că angajatorii vor putea impune modul de lucru pe care îl preferă într-o astfel de piață. Și atunci vor rămâne puține companii cu un model pur remote și probabil vom ajunge la un model care nu e nici negru.
Dragoș Gheban, CEO Catalyst România și hipo.ro
În prima jumătate a anului 2025, angajatorii din România au scos în piață cu 20% mai puține locuri de muncă față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor hipo.ro. Cei mai afectați sunt candidații aflați la început de carieră, însă nici profesioniștii cu experiență vastă nu sunt feriți de oferta mai redusă de joburi. În privința profilului dorit, accentul cade pe specialiști capabili să producă rezultate încă din prima zi, ceea ce limitează șansele candidaților entry-level.
„Într-o perioadă în care există niște semne de întrebare asupra rezultatelor financiare pe care le are pe compania și asupra rezultatelor în general, de de business, ai nevoie de oameni care pot contribui din ziua întâi la rezultatele companiei, care știu ce fac. Și atunci companiile în general se uită către oameni care pot produce rezultate din ziua unu”, a mai spus Dragoș Gheban, în dialogul cu Wall-Street.ro.
După rezultate, contează flexibilitatea, înțeleasă de angajatori nu ca libertate de program, ci ca abilitatea de a învăța rapid și de a-ți adapta atribuțiile în funcție de schimbările pieței. Într-un mediu de afaceri în continuă transformare, agilitatea și capacitatea de a pivota odată cu organizația devin atuuri decisive, mai arată specialistul.
