Rolul Europei Centrale și de Est în sectorul serviciilor pentru afaceri este în creștere, în perioada post - pandemică. Sectorul serviciilor pentru afaceri continuă să se dezvolte prin intermediul companiilor prezente pe piață, clienților și proiectelor noi.

Rapoartele industriei în EMEA arată că în acest an se va înregistra o creștere ușoară de până la 5%, urmând ca pe termen mediu să înregistreze creșteri de până la 10 sau chiar 15%, situație valabilă și pentru industria românească de business services.

Data fiind marimea ei ca țară și faptul că a pornit mai devreme în acest sector, Polonia este cea mai dezvoltată piață a industriei de business services din EMEA, având 1.400 de companii în acest domeniu și 330.000 de angajați. Cei mai importanți clienți provin din America (22%), țările nordice (10%) și UK (7%). Cele mai frecvente servicii solicitate de clienți sunt cele financiar - contabile, dezvoltare de software și HR.

Din punctul de vedere al veniturilor generate de acest sector, piața din România este pe locul al doilea în Europa. Conform datelor ABSL, veniturile generate anul trecut de industria de business services sunt de 4,5 miliarde euro. Industria de business services contribuie cu aproximativ 2 - 2.5% la realizarea PIB-ului, similar cu industrii precum comerțul cu ridicata, electricitate și gaze. Numărul estimat de angajați în industrie la acest moment este de aproximativ 131.000.

Cu 112.000 de angajați, Cehia ocupă cel de-al treilea loc pe piața serviciilor de afaceri din EMEA. Principalele servicii furnizate sunt cele financiar - contabile, HR și IT. Cei mai mulți clienți provin din SUA și Germania.

Țări precum Serbia, Bosnia-Herțegovina, Ucraina, Egipt sau Tunisia au apărut recent pe harta sectorului. Avantajele pe care le pot prezenta aceste piețe emergente din punct de vedere costuri cu forța de muncă și relativa disponibilitate a resursei umane calificate sunt contrabalansate de faptul că aceste țari nu sunt membre ale Uniunii Europene. Din acest motiv, importurile de echipamente sunt mai greoaie, există mai multe taxe, iar alinierea la nivel fiscal/ legislativ presupune costuri destul de mari. Toate acestea reduc din avantajele competitivității pe costuri. În plus, viteza de reacție și adaptarea la noiile condiții impuse de Covid 19 precum și livrarea unor servicii de calitate în acest context reprezintă dezavantaje pentru aceste state.

În prezent, unul dintre avantajele competitive ale României, în industria de business services europeană, este dat de costurile scăzute cu forța de muncă. Presiunea din piata muncii care genereaza creșterea constantă a salariilor va eroda acest avantaj, în următorii cinci-zece ani.
Din aceste motive, activitățile repetitive vor fi înlocuite de roboti software sau inteligența artificială sau vor migra către locații mai ieftine.

Iar pentru noi ca industrie de servicii de business este esențial să continuam tranzitia de la servicii tranzacționale (precum inregistrare facturi, facturare, înregistrare comenzi, creare de comenzi) la servicii cu valoare adăugată mare (de exemplu analiză date, planificare financiara, îmbunătățire a experienței clienților finali, dezvoltarea integrală a unui proiect de automatizare etc.)

Companiile din Romania nu trebuie sa ramană la stadiul de back-office, unde costul este cel mai important criteriu ci să pună bazele dezvoltării unor proiecte complexe sau integrate. Industria noastra trebuie sa propuna valoare clientilor, fie ei interni sau externi, nu doar cost scazut.

De asemenea, pentru a atrage mai multe investiții, așa cum s-a întâmplat în Polonia, este nevoie însă și de o strânsă colaborare cu autoritățile centrale și locale, care să asigure tractiunea in sector si facilitățile necesare.

Se tot vorbește în industria noastră despre forța de muncă bine pregătită din România. În acest moment este cu adevărat un avantaj, existând mulți vorbitori de limbă germană, limbi latine sau dintre cele mai puțin utilizate. Inteligența artificială ar putea însă să diminueze în următorii ani, cel puțin parțial, acest avantaj. De aceea, este important să continuam sa dublăm cunoșterea limbilor străine cu abilități tehnice din domeniile financiar – contabil, IT, achizitii, HR etc.

Investiția în educație, dar mai ales adaptarea programelor școlare la cerințele actuale din piața muncii este esențială pentru a susține dezvoltarea economiei, progresul și adaptarea la contextul actual. Companiile din industria noastră investesc anual în trainingul actualilor și viitorilor angajați, însă consider că acest lucru nu este suficient. Statul și companiile ar trebui să colaboreze pentru restructurarea învățământului universitar și dobândirea unor abilități profesionale și personale încă din timpul facultății.

În cazul industriei noastre, Guvernul ne-ar putea ajuta prin sprijinirea inițiativelor pentru pregătirea adecvată a forței de muncă, în conformitate cu cerințele industriei. Îmbunătățirea unui sistem de învățământ necesită timp îndelungat, iar aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru orice guvern. ABSL, dar și companiie membre au în mod constant proiecte pe educație, însă inițiativele private de susținere a educației nu pot obține rezultate la scară largă, în lipsa unui parteneriat cu autoritățile.

Înainte de pandemie, cea mai mare provocare pentru firmele din industrie era legată de forța de muncă bine pregătită. Toate discuțiile legate de dezvoltarea industriei aveau ca punct central recrutarea și reținerea talentelor. Rata medie a plecărilor din companie a fost de 22% pentru perioada 2017 - 2019. Pentru prima jumatatea a anului 2020, rata medie a plecărilor din companii a fost de doar 12%.

Sistemul de muncă hibrid, recrutarea online și presiunea pe creșterea salariilor aduc din nou provocări pentru departamentele de HR.
Dezvoltarea acestui sector și în orașe mai mici, dar cu potențial foarte bun din punct de vedere al forței de muncă, al structurilor locale de învățământ superior și al infrastucturii de business ar putea rezolva multe din provocarile legate de forta de munca.

Conform datelor ABSL, veniturile generate de industria de business services în 2020 au fost de 4,5 miliarde euro și vor continua sa creasca pe termen mediu și lung, cu procente intre 5-10% pe an. Este insă esențial să pregătim din timp etapa următoare de dezvoltare a acestui sector prin creșterea serviciilor cu valoare adaugată din protofoliul companiilor, atragerea de noi investitori, dezvoltarea industriei și în orașe mai mici, dar și măsuri concrete pentru adaptarea învățământului superior la realitatea pieței.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri