Comertul electronic este in vizorul Comisiei Europene. La ce sa ne asteptam in Romania?

Comisia Europeana (“CE”) a anuntat, in data de 2 februarie 2017, declansarea a trei investigatii cu privire la anumite practici anticoncurentiale ce ar fi putut avea loc in sectorul comertului electronic (en. e-commerce). Despre ce practici este vorba si, mai ales, ce efecte ar putea avea in Romania? wall-street.ro publica, in exclusivitate, opinii ale lui Catalin Suliman, partener PeliFilip, si ale lui Silviu Vasile, avocat colaborator la PeliFilip.

Despre ce practici este vorba

La acest moment, CE desfasoara o investigatie sectoriala in domeniul comertului electronic, ce va reprezenta efortul analizei a informatiilor primite de la peste 1800 de actori din piata si a analizei a 8000 de contracte de distributie. Raportul final asupra investigatiei va fi emis, cel mai probabil, in prima jumatate a anului 2017. Cu toate acestea, CE a publicat, in luna septembrie a anului trecut, o serie de concluzii preliminare.

Cele mai importante aspecte identificate de forul european au fost:

  • Comertul electronic se afla intr-o dezvoltare accelerata;
  • Producatorii sunt din ce in ce mai inclinati spre a-si comercializa produsele direct catre consumatori;
  • Unele sistemele de distributie selectiva din piata contin restrictii, precum: (i) restrictii privind pretul de revanzare / recomandari de pret, (ii) restrictii privind comercializarea produselor pe platforme online, spre exemplu de tipul marketplace, (iii) restrictii privind transmiterea ofertelor catre website-uri de comparare a preturilor si (iv) restrictii privind comertul transfrontalier.

Noile investigatii

Noile investigatii reflecta concluziile preliminare ale autoritatii.

Investigatia privind producatorii de electronice

CE investigheaza masura in care anumiti producatori de electronice au incalcat regulile europene de concurenta prin restrictionarea posibilitatii retailerilor ce actioneaza in mediul online de a-si stabili propriile preturi de revanzare pentru o varietate de produse, precum aparate electrocasnice, notebook-uri etc.

Mai mult, autoritatea suspecteaza ca anumite restrictii de pret ar putea fi datorate utilizarii unor software-uri de adaptare a pretului de revanzare in functie de preturile principalilor concurenti.

Aspectele analizate sunt deosebit de sensibile, avand in vedere faptul ca atat CE, cat si autoritatile nationale de concurenta (inclusiv Consiliul Concurentei) au analizat (si sanctionat), in mod constant, diferite mecanisme de stabilire a pretului, considerandu-le incalcari grave ale regulilor de concurenta. Asa fiind, este de asteptat ca autoritatea europeana sa realizeze o analiza profunda si in acest caz.

Nu in ultimul rand, implementarea unor sisteme software destinate adaptarii preturilor in functie de cele ale principalilor concurenti ar putea fi privita ca o circumstanta agravanta de catre CE.

Investigatia privind jocurile video

CE suspecteaza ca Valve Corporation, un producator de jocuri video, impreuna cu anumiti distribuitori de jocuri video, au incalcat regulile de concurenta prin folosirea unor coduri de activare pentru jocurile video comercializate. Astfel, CE verifica in ce masura acest sistem, care are un scop legitim, in sensul combaterii fenomenului pirateriei, era folosit ca o metoda de geo-blocking, spre exemplu scenariul in care un joc video cumparat de un consumator intr-un anumit stat membru nu putea fi activat, prin intermediul codului de activare, intr-un alt stat membru.

CE ar putea privi aceasta practica ca o modalitate de restrictionare a comertului paralel (sau o alta forma de segmentare a pietei europene), practica ce este deosebit de sensibila, fiind sanctionata in cazuri precedente, inclusiv de autoritatea din Romania.

Investigatia privind serviciile hoteliere

CE verifica intelegerile dintre anumiti tour operatori si hoteluri, prin care este posibil ca partile sa fi restrictionat consumatorii de la posibilitatea de a efectua rezervari la hoteluri in conditii mai bune, precum cele oferite de tour operatori in alte state, aceasta potentiala discriminare fiind bazata pe criterii de nationalitate sau rezidenta. Practica ar putea fi privita ca o metoda de impartire a pietei, fiind o incalcare grava a regulilor de concurenta.

Este important de mentionat faptul ca si autoritatea de concurenta din Romania a declansat, in anul 2016, o investigatie in care suspecteaza faptul ca anumite agentii de turism s-au inteles asupra preturilor ofertelor de vacanta si asupra mentinerii unui status quo. Desi investigatia CE vizeaza alte practici anticoncurentiale, Consiliul Concurentei ar putea sa ia in considerare concluziile autoritatii de
concurenta europene.

Perspectiva Nationala

Autoritatea de concurenta nationala a lansat o investigatie sectoriala similara cu cea de la nivel european. Aceasta viza, initial, vanzarile in mediul online de produse electrocasnice si confectii, dar, aparent, a fost extinsa cu privire la majoritatea produsele comercializate in mediul online.

Este posibil ca autoritea de concurenta sa finalizeze investigatia sectoriala in perioada urmatoare si sa emita o serie de concluzii preliminare sau chiar recomandari pentru actorii din piata. De asemenea, este posibil sa fie declansate si unele investigatii specifice, similar modului de actiune al CE.

Anumite practici de piata ar putea intra pe radarul Consiliului Concurentei, precum:

  • Transparentizarea pietei care, pe de o parte, poate stimula concurenta prin pret dar, pe de alta parte, poate conduce la anumite coordonari sau monitorizari de pret;
  • Similar elementelor constatate de CE, producatorii isi comercializeaza produsele, din ce in ce mai mult, direct catre consumatori, inclusiv prin intermediul platformelor de tip marketplace, astfel ca retailerii devin concurenti directi ai propriilor furnizori;
  • Popularitatea folosirii sistemelor de distributie exclusiva / selectiva si complexitatea acestora, ce va genera necesitatea unei analize mai detaliate din perspectiva regulilor de concurenta;
  • free-riding-ul in comertul electronic, spre exemplu, practica unui consumator de schimbare a canalului prin care achizitioneaza, prin accesarea unor servicii pre-achizitie intr-un magazin traditional si realizarea achizitiei respective in mediul online;
  • accesul in platforme online indiferent de tipul acestora;
  • fenomenul de geo-blocking, care este cu atat mai interesant avand in vedere intentiile Uniunii Europene de a interzice blocarea, in mod nejustificat, a comertului transfrontalier.

Asa fiind, este recomandabil atat pentru producatori, cat si pentru retaileri sa analizeze contractele ce privesc comercializarea in mediul online, inclusiv modurile in care se formeaza preturile de revanzare, precum si conditiile in care au / acorda acces in platformele online, pentru a evita o potentiale investigatii din partea autoritatii de concurenta.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri