Prima Harta a FinTech-ului romanesc a fost realizat de Future Banking in parteneriat cu Mastercard si a beneficiat de sprijinul Filip & Company, EFSE, BCR, Smart Fintech, Banca Transilvania, IHC, Fintech Camp, Digital2Law si Finqware. Puteti descarca GRATUIT raportul din acest link.

"In primul rand as dori sa subliniez faptul ca nu exista in Romania sau la nivelul Uniunii Europene o legislatie destinata in mod specific Fintech-urilor. Prin urmare, in functie de activitatea concreta desfasurata de acestea le pot fi aplicabile prevederi specifice institutiilor de plata, a celor emitente de moneda electronica sau chiar institutiilor de credit etc., cu cerintele de autorizare aferente, dupa caz", a declarat Alexandra Manciulea.

De asemenea, tot in functie de activitatea desfasurata, pentru Fintech-uri pot deveni relevante aspecte din legislatie care tin de identificarea clientilor si prevenirea si combaterea spalarii banilor si terorismului sau chiar aspecte de protectia consumatorului, atunci cand clientii lor sunt din zona retail.

Anumite state europene sunt mai curajoase din punct de vedere legislativ, reglementand sau permitand in mod expres crowdfunding-ul spre exemplu sau peer-to-peer lending-ul si generand in acest mod atat oportunitati de business pentru Fintech-uri, cat si de a obtine finantare prin mijloace alternative - Alexandra Manciulea, partener Filip & Company

De exemplu, in tari precum Spania, Germania, Italia, Lituania, Belgia, Finlanda, Franta si Olanda este reglementat crowdfunding-ul la nivelul legislatiei nationale, desi la nivel european exista doar un proiect de regulament. Lituania se remarca si prin reglementarea unei licente bancare speciale, care poate fi obtinuta in anumite conditii mai simplificate comparativ cu licenta bancara clasica. Este tipul de licenta bancara obtinut si de Revolut.

Un alt factor care favorizeaza inovatia este existenta la nivelul anumitor state membre ale Uniunii Europene a asa numitelor hub-uri de inovatie care faciliteaza comunicarea dintre autoritatile de reglementare si companii pe aspecte legate de Fintech-uri sau a regulatory sandbox-urilor, care faciliteaza chiar testarea pe baza unui plan si sub supravegherea autoritatilor de reglementare a unor produse financiare inovatoare sau a unor modele de business inovatoare.

Exemple de tari care au regulatory sandboxes: Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Lituania si Polonia.

Innovation hub-urile sunt mai raspandite la nivel european, Romania avand si ea un Fintech Hub organizat la nivelul Autoritatii de Supraveghere Financiara si un FinTech Innovation Hub in cadrul Bancii Nationale a Romaniei.

FinTech-urile straine, interesate sa acceseze piata din Romania

Alexandra Manciulea precizeaza ca Filip & Company a asistat companii Fintech in analizarea compatibilitatii unor modele de business inovatoare cu legislatia din Romania, dat fiind interesul lor de a accesa piata din Romania. De asemenea, firma de avocatura i-a asistat si in procesul de obtinere a autorizatiilor necesare pentru a-si desfasura business-ul, dar si ulterior, in faza operationala.

Fata de investitiile tot mai mari pe care jucatorii traditionali le aloca in inovatia financiara, dar si fata de multitudinea de jucatori noi aparuti in zona de Fintech si Techfin, anticipam ca activitatea noastra de asistenta juridica acordata acestora se va intensifica in perioada urmatoare.

De altfel, ca urmare a intensificarii activitatii in zona clientilor care isi bazeaza business-urile pe tehnologii noi si emergente, anul trecut Filip & Company a creat o noua arie de practica destinata acestor tehnologii.

In ceea ce priveste nevoile din perspectiva juridica ale noilor jucatori comparativ cu cele ale companiilor traditionale, avocatul Filip & Company subliniaza faptul ca tehnologia pe baza carora Fintech-urile opereaza nu genereaza in sine cerinte diferite comparativ cu jucatorii traditionali, mai ales cand acestia din urma incorporeaza digitalizarea in activitatea lor.

”Cu toate acestea, in timp de companiile traditionale au deja un mod de a functiona si opera care a fost deja testat din perspectiva juridica, observam ca business-urile mai noi din zona tech sunt in process de a-si gasi propriul “modus operandi” care sa raspunda cerintelor legale, inclusiv din perspectiva de risk & compliance, dar si pentru a-si materializa strategia de dezvoltare pe piata interna si la nivel global, dupa caz, cu asigurarea suportului juridic necesar”, a explicat avocatul.

Printre provocarile interesante la nivel juridic se numara analizarea necesitatii de a obtine sau nu o autorizare speciala de catre aceste Fintech-uri sau de catre partenerii lor comerciali, in functie de activitatile pe care acestia urmeaza sa le desfasoare si respectiv, in functie de parteneriatele pe care urmeaza sa le incheie.

Un alt aspect care merita mentionat este ca activitatea digitalizata a acestor Fintech-uri presupune ca interactiunea acestora cu clientii lor se desfasoara mult prin intermediul platformelor online si a aplicatiilor. Acest lucru genereaza anumite provocari din punct de vedere juridic legate de identificarea clientilor pentru scopuri de KYC, incheierea contractelor cu acestia in mod valabil si asigurarea posibilitatii de punere in executare a acestor contracte, inclusiv in fata instantelor, daca s-ar ajunge intr-o astfel de situatie.

Multe Fintech-uri au ajuns sa se autorizeze ca banci in anumite jurisdictii (ex: Revolut sau Pay Pal), acesta licenta permitandu-le sa ofere un spectru mai larg de servicii din zona financiara. Licenta obtinuta intr-un stat membru al Uniunii Europene le-a permis ulterior sa desfasoare aceeasi activitate in alte state ale Uniunii, pe baza de pasaportare.

Totusi, exista si Fintech-uri care nu sunt supuse niciunei cerinte de autorizare/KYC/protectia consumatorului, intrucat "acestea furnizeaza doar infrastructura sau servicii adiacente celor reglementate altor jucatori din piata, nefiind supuse ele insele unor cerinte de autorizare sau unor restrictii specifice activitatilor reglementate".

Faptul ca in anumite cazuri legislatia europeana este implementata cu intarziere in Romania poate constitui o frana in accesarea pietei noastre de catre anumiti jucatori prezenti pe alte piete - Alexandra Manciulea, Filip & Company

Exemplul devenit clasic este cel al PSD2 care reglementeaza anumite categorii noi de prestatori de servicii financiare (prestatorii de servicii de initiere a platilor si respectiv, prestatorii de servicii de furnizare a informatiilor despre conturile bancare), directiva care a fost transpusa tarziu in legislatia nationala, fiind publicata in Monitorul Oficial de abia la mijlocul lunii noiembrie.

Pana la acest moment, acesti jucatori nu se puteau autoriza in Romania si nici nu isi puteau extinde business-ul pe alte piete din Europa prin pasaportarea unei autorizatii care ar fi obtinute in Romania. Mai mult, absenta infrastructurii legislative pe acest subiect a provocat dificultati Fintech-urilor deja autorizate in alte state membre ale Uniunii Europene in prestarea acestor servicii financiare in mod direct in Romania (prin pasaportarea licentei obtinute in alte state membre).

In mod similar, spune Alexandra Manciulea, si Directiva UE AML 4 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului a fost implementata doar de curand in Romania, inovatiile aduse de aceasta (printre care posibilitatea de a folosi mijloace electronice pentru a verifica identitatea clientilor) fiind relevante pentru business-uri din zona Fintech-urilor.

"De remarcat o atentie mai mare acordata de Directiva PSD2 cerintelor de securitate si in general cerinte mai strice privind gestionarea riscurilor in relatia cu clientii, care pot necesita o atentie deosebita din partea Fintech-uri pentru a asigura conformarea cu acestea", atrage atentia avocatul Filip & Company.