Termenul de implementare a noului sistem de impozitare a persoanelor fizice (impozitul pe gospodarii), anuntat de Ministerul Finantelor Publice, respectiv 1 ianuarie 2018, nu este fezabil, avand in vedere ca un astfel de sistem necesita multiple schimbari de substanta. Reprezentantii IMM-urilor solicita autoritatilor o perioada de pregatire de cel putin cinci ani pentru aplicarea unui astfel de sistem.

“Noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implica modificari de cota/calcul si plate impozitului annual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile. (…) Implementarea necesita o perioada de pregatire de minim 5 ani pentru ANAF si cetateni”, a declarat fostul ministru pentru mediul de afaceri, Florin Jianu.

In plus, este necesara mentionarea clara a surselor de finantare pentru trecerea la noul sistem, avand in vedere ca timp de un an si aproape jumatate (2018 si primele cinci luni din 2019, daca se aplica de anul viitor -n.r.), la bugetul de stat nu va intra niciun ban din impozitul pe veniturile persoanelor fizice.

De unde se acopera costurile implementarii noului sistem?

Potrivit unor calcule realizate de reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Primate Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), impactul bugetar al noului sistem, pentru 2018, generat doar de lipsa veniturilor din impozitarea salariilor si a veniturilor populatiei, va fi de aproximativ 30 de miliarde de lei, respectiv peste 12% din veniturile prognozate pentru anul viitor.

La aceste costuri se adauga si aproximativ 4,2 miliarde de lei pe an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni). De asemenea, costurile cresc cu cele 10 miliarde de lei rezultate din cotele reduse de impozit (de la 16% la 10%, respectiv 0%), precum si cu costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite.

Mai mult, Florin Jianu sustine ca, in practica, mai mult ca sigur in primii doi-trei ani, nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa plateasca.

Cate pagini are declaratia de venit in SUA?

In aceste conditii, Jianu avertizeaza ca “eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia”.

Astfel, in forma prezentatade autoritati, noul concept de impozitare va institui ”o sarcina administrativa suplimentara imensa”, rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata, compensare si control si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative, estimeaza reprezentantii IMM-urilor.

Referitor la birocratia pe care un astfel de sistem o implica, Florin Jianu a dat exemplul Statelor Unite unde doar ghidul de in formare are 102 pagni, iar declaratia de venit a ajuns, de la patru pagini initual, la 16 – 20 de pagini in prezent.

Pe de alta parte, acesta sustine ca explicatia autoritatilor, portivit careia cheltuielile se vor amortiza in primul an si jumatate, ca urmare a cresterii numarului de salariati nu sta in picioare, fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si de noi locuri de munca.

In concluzie, reprezentantii CNIPMMR sustin mentinerea cotei unice de impozitare, cu analizarea reducerii cotei de la 16% la 10%, eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Setari Cookie-uri