Inflatia ramane scazuta in Romania, cel putin atat timp cat nu creste in Europa, pentru ca, desi economia creste peste potential, acest aspect nu se reflecta in preturi, ci in importuri. Deocamdata situatia nu este ingrijoratoare, insa Romania trebuie sa se concentreze pe stimularea investitiilor productive, pentru ca economia incepe sa dea rateuri, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

Institutia a revizuit in scadere prognoza de inflatie atat pentru acest an, la 1,6% (de la 1,7% in raportul anterior, cat si pentru anul viitor, la 3,1% (de la 3,4%), singurul risc ce ar putea determina abaterea in sus a traiectoriei inflatiei fiind reprezentat de politica fiscala si salariala a autoritatilor, inclusiv in contextul recentelor initiative legislative in sfera salariala si fiscala.

"Inflatia este posibil sa ramana scazuta o buna perioada de acum inainte, daca ea nu creste in Europa si mesajul, sau daca vreti sa cititi un mesaj de la noi, ar fi cam asa: trebuie sa ne uitam atent la ce se intampla in Europa, ce fac tarile cu care ne putem compara, Polonia, Ungaria, pentru ca suntem, in mod evident, mai bine integrati in Uniunea Europeana", a explicat Mugur Isarescu in cadrul conferintei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei.

Deocamdata, ne permitem sa importam, dar economia incepe sa patineze

Pe plan intern, banca centrala remarca o decuplare a inflatiei de excesul de cerere, in crestere de la jumatatea anului trecut, explicat prin importurile ieftine.

Guvernatorul BNR sustine ca acest aspect nu este ingrijorator, inca, avand in vedere ca deficitul de cont curent din prezent, de 2% din PIB, este tolarabil, insa asta “nu inseamna ca ne permitem exces de cerere si sa il si stimulam”.

In schimb, pentru o dezvoltare sustenabila, Romania trebuie sa stimuleze investitiile.

“Unde avem o evolutie care ne da de gandit, este vorba de investitii. In trimestrul patru al anului trecut, investitiile au scazut in ritm, constructiile ingineresti cu deosebire, utilajele de asemenea, in sfarsit... avem o revenire a investitiilor in cladiri. Daca vrem echilibru pe termen lung, noi trebuie sa apasam pe urmatoarea pedala: PIB-ul potential, adica sa stimulam potentialul economiei, nu sa facem presiuni ale cererii pe potential care a ajuns spre limita, pentru ca economia incepe sa patineze, da rateuri, si nu se poate duce in alte parti decat in importuri si in inflatie cand ajunge la potentialul maxim. Deci avem de facut un lucru foarte important, sa apasam pe pedala stimularii tuturor factorilor care duc la cresterea potentialului. Asta inseamna cresteri de productivitate, de capacitati de productie si toate sunt legate intr-un fel sau altul de investitii”, a explicat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, proiectele de infrastructura reprezinta cel mai important indicator al economiei.

“Am vazut ca se lucreaza de zor la centura Capitalei. Este cel mai de incredere indicator. Daca termina pana in toamna, cel putin intre DN1 si A1, chiar putem sa fim mai linistiti”, a punctat Isarescu.

Majorarea dobanzii intarzie

El a facut o scurta referire si la evolutia salariilor, unde este nevoie de prudenta, avand in vedere ca exista o crestere a salariilor de 24% in doi ani, in special in sectorul bugetar, dar si in sectorul privat care “nu are incotro” si trebuie sa majoreze salariile.

In acest context, de mentinere a inflatiei cu mult sub tinta de 2,5% in acest an, guvernatorul BNR estimeaza o “intarziere” a masurilor de intarire a pliliticii monetare, primele astfel de masuri urmand a fi legate de ingustarea coridorului dintre dobanda la facilitatea de depozit, respectiv cea de credit, si dobanda de politica monetara.

“O sa aducem la 1% coridorul (de la 1,5% in prezent). Vom mai reduce si rezervele minime obligatorii ale bancilor cand vom observa ferestre de oportunitate. Cand inflatia va deveni vizibila, vom lua si alte masuri de intarire a politicii monetare”, a adaugat Isarescu.

Dobanda de politica monetara a BNR a fost stabilita la 1,75% pe an in urma cu doi ani si a ramas nemodificata pana in prezent. In consecinta, dobanda la facilitatea de depozit este de 0,25%, iar cea la facilitatea de credit este de 3,15%.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Setari Cookie-uri