Sergiu Oprescu, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), sustine ca in acest an sistemul bancar va continua tendinta de reducere a creditelor neperformante, ponderea acestora putand cobori chiar spre 5%, in contextul in care revenirea pietei imobiliare accelereaza executarile silite si recuperarea garantiilor materiale, ceea ce poate inversa unele provizioane constituite in trecut.

“Ne-am dori ca, in cursul anului 2017, acest trend sa continue si sa ne indreptam undeva catre mijlocul intervalului "single digit", iar acest lucru se poate realiza prin cateva canale”, a spus Sergiu Oprescu in cadrul unei emisiuni Profesionistii in Banking.

Unul dintre aceste canale de reducere a ponderii creditelor neperformante este vanzarea de portofolii neperformante si scoaterea in afara bilanturilor a creditelor pentru care nu mai exista posibilitatea de a le recuperare. Bancile locale au apelat frecvent in ultimii ani la astfel de tranzactii, coborand abrupt indicatorul agregat de neperformanta pe sistemul bancar.

In urma cu 2 ani, ponderea creditelor neperformante pe sistemul bancar ajungea la 23%, in timp ce la final de 2016 indicatorul a coborat sub 10%, spune seful ARB.

Piata tranzactiilor cu NPL-uri (credite neperformante) s-a situat anul trecut in Romania la aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, iar stocul actual de credite neperformante la nivel de sector bancar, de peste 6 miliarde de euro potrivit datelor BNR, va mentine probabil valoarea tranzactiilor aproape de nivelul de anul trecut pentru urmatorii trei ani, explica recent Radu Dumitrescu, partener departament de suport in tranzactii al Deloitte Romania.

Citeste si:
Raportul ING despre ecosistemul 5G
Raportul ING despre...

Oprescu precizeaza insa ca, in ultima perioada, putem vorbi si de canalul de reducere a creditelor neperformante prin executari silite si recuperarea in piata a garantiilor material, ceea ce va duce la o curatare a sistemului mult mai rapida. In conditiile in care procesul de vanzare prin executare silita sporeste, bancile vor recupereaza mai mult, poate in anumite situatii chiar isi vor inversa o parte din provizioanele pe care le-au constitut in trecut.

“Sa nu uitam ca piata imobiliara a crescut in ultimii 2-3 ani si asta inseamna ca toate executarile pe care le ai astazi le poti face la un pret echivalent mai bun decat nivelul la care ai provizionat acum 2-3-4 ani de zile cand s-a intamplat evenimentul de default”, subliniaza Oprescu.

Deocamdata, piata locala este inca departe de nivelul de neperformanta din tarile occidentale, care au o rata NPL de pana in 3 puncte procentuale, fiind tari unde este chiar sub 1%. Aritmetic, insa, si piata bancara romaneasca poate atinge o pondere a neperformantelor de 2-3% sau chiar 1%, prin cresterea puternica a bazei, adica a creditarii.

“Ne putem indrepta spre aceasta zona si chiar am navigat o perioada lunga de timp, pana in criza, cu un nivel de neperformanta foarte scazut, pana in 1%. Dar, de la acel nivel de 1% am ajuns la 23%”, puncteaza presedintele ARB.

Citeste si:
FinTech-ul romanesc care depisteaza platile eronate ale companiilor
pAIdAnalityx: Povestea...

Bancile s-au oprit din restructurarea pe motiv de costuri, incepe eficientizarea prin digitalizare

Seful bancherilor a explicat ca tendinta de restructurare si de scadere a amprentei sucursalelor, cat si a numarului de angajati in sistemul bancar, a avut doua cauze. Prima este ceaa a neperformantei, care ajunsese la un nivel alarmant, iar bancile au trebuit sa reactioneze fata de scaderea veniturilor si cresterea costului riscului prin taieri de costuri.

“Primul element la care bancile au putut sa umble a fost nivelul de angajati. Dar cred ca aceasta evolutie s-a terminat, bancile nu mai restructureaza in momentul de fata cu scopul de a-si proteja baza de costuri din trecut”, subliniaza Oprescu.

Pe de alta parte, al doilea element tine de cresterea importantei canalelor digitale de distributie, bancile urmarind acum restructurarea cu scopul optimizarii activitatii. Datorita digitalizarii, interactiunea cu clientul incepe sa se intample din ce in ce mai mult intr-un spatiu virtual, nu doar in spatiul traditional brick and mortar. Ca atare, tot mai multe banci isi regandesc strategia de interactiune cu clientul, astfel incat sa puna mai mult accent pe digitalizare.

Digitalizarea va atrage dupa sine mai putine procese in sucursala si, ca urmare, interactiunea tot mai rara cu functionarii bancari. De aceea, procesul este insotit peste tot in Europa de concedieri si/sau reprofilarea unor angajati. In Romania, gradul in care digitalizarea va reduce numarul de angajati va tine foarte mult de potentialul de crestere al sistemului bancar, pentru ca odata cu cresterea creditarii – care nu a trecut inca pe canalele digitale – angajarile vor fi reluate.

Citeste si:
Ce urmeaza in bankingul digital in 2019? Noi jucatori ameninta bancile
Ce urmeaza in bankingul...

“Noi avem intermedierea financiara la 29%, cea mai scazuta la nivelul Uniunii Eruopene. Ne asteptam ca aceasta sa inceapa sa creasca, iar acest lucru se va traduce in mai multe credite acordate in economie, pe toate segmentele pe care le are economia (persoane fizice, companii). Aceasta crestere va duce pe cele 2 componente - traditional si digital - la un necesar suplimentar de activitate. Ramane de vazut cum se va traduce in numarul de angajati si de sucursale", avertizeaza Sergiu Oprescu.

Profit in banci si economie in crestere. Mai exista riscul de retrageri de capital?

Intrebat despre riscul de retrageri de capital din piata locala, Oprescu a tinut sa precizeze ca in timpul crizei “riscul nu a fost niciodata de retragere, ci a fost un risc de retragere dezordonata”. Acest risc acum a scazut foarte mult, in contextual in care liniile de credit ale bancilor mama, care la momentul crizei erau pe termen scurt, s-au transformat in linii de credit pe termen mediu si lung.

“Nu a mai ramas in final decat riscul de a considera daca Romania, la un nivel international, este competitiva din punct de vedere al plasamentelor pe care sistemele financiare europene le fac in zona central si est europeana. Sa nu uitam ca suntem in orice clipa in concurenta cu alte tari pentru a atrage aceste resurse, mai ales in perioada in care economisirea interna a Romaniei nu era in stare sa finanteze cresterea de credit", a declarat Oprescu.

Bancherul a explicat ca pentru o lunga perioada de timp in sistemul bancar nivelul depozitelor a fost sub nivelul creditelor. In ultimii doi ani insa, raportul credite/depozite a devenit subunitar (0,83% in septembrie 2016), ceea ce inseamna ca economisirea interna este suficienta pentru a asigura creditarea.

Totusi, presedintele ARB atrage atentia ca Romania are nevoie in continuare sa acceseze economisire externa, iar acest lucru se poate realiza prin diferite instrumente financiare, cum ar fi obligatiunile ipotecare, sau prin liniile de credit ale bancilor mama.

Bancile au in “panoplie” obligatiunile ipotecare de circa un an de zile, dar nu exista inca nicio emisiune a unui astfel de instrument financiar.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
PSD2 ar putea creste numarul platilor cu cardul nefinalizate