Un an si jumatate, atat a trecut de la primul avertisment transmis de Comisia Europeana cu privire faptul ca Romania a depasit nivelul deficitului structural (procedura de abatere semnificativa de la obiectiv) pe care si l-a asumat in 2012, de 1% din PIB. La vremea respectiva, cand deviatia de la obiectiv era de doar 1,1% din PIB, Comisia spunea ca Romania trebuie sa isi reduca deficitul structural cu 0,5% din PIB anual pentru a isi reechilibra situatia bugetara.

In primavara acestui an, Comisia a revenit cu avertismentul pentru ca situatia nu numai ca nu s-a ameliorat, ci s-a agravat, si a propus Consiliului UE sa emita o noua recomandare Romaniei de reducere a deficitului structural. Prin urmare, Consiliul a emis recomandarea in luna iunie, care obliga Romania la o corectie mai aspra a deficitului structural, respectiv de 0,8% din PIB anual in 2018 si 2019.

Autoritatile romane au ignorat complet avertismentele si recomandarile Comisiei si Consiliului UE, astfel ca institutia de la Bruxelles a revenit si a cerut tarii noastre sa reduca deficitul structural cu 1% din PIB anual, din cauza faptului ca indicatorul este estimat la peste 4% PIB in 2018.

"Avand in vedere evolutiile inregistrate de atunci (iunie 2018 -n.r.) si ca urmare a lipsei de actiuni din partea Romaniei pentru a-si corecta abaterea semnificativa, Comisia propune acum o recomandare revizuita privind o ajustare structurala anuala de cel putin 1% din PIB", se arata intr-un comunicat al Executivului comunitar.

Comisia Europeana atrage atentia ca deficitul public al Romaniei a crescut de la 0,5% din PIB in 2015 la 2,9% din PIB in 2016 si este prognozat sa ajunga la 3,3% din PIB in 2018, la 3,4% din PIB in 2019 si la 4,7% din PIB in 2020, cel mai ridicat din Uniunea Europeana.

Ce este procedura de abatere semnificativa de la MTO?

Pe langa obligatia de incadrare a deficitului bugetar in limita a 3% din PIB, statele membre ale UE sunt obligate, prin Pactul de Stabilitate si Crestere, sa ia masuri de prevenire a aparitiei deficitului excesiv. In acest scop a fost introdusa, in 2011, procedura de abatere semnificativa de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), menita sa previna statele membre in care se constata abateri semnificative de la obiectiv si sa le readuca aproape de tinta stabilita.

Romania a semnat in 2012, alaturi de alte 24 de state europene, Tratatul privind stabilitatea si guvernanta in Uniunea Economica si Monetara, prin care si-a asumat reducerea deficitului structural pana la nivelul de 1% din PIB pana in 2015. Insa a reusit sa ajunga aproape de obiectiv inca din 2013 (1,1% din PIB), s-a mentinut sub acesta timp de 2 ani, 2014 si 2015, insa din 2016 l-a scapat de sub control si este estimat la 4% in 2018.

Dar ce semnifica acest deficit structural? Este deficitul care nu tine cont de ciclurile economiei, sau deficitul inregistrat in cazul in care economia creste la potential (produce exact atat cat poate).

De ce este periculos un deficit structural prea mare in perioadele in care economia creste peste potential? Pentru ca, in momentul in care PIB-ul revine catre potential, veniturile la buget scad (pentru ca economia decelereaza), iar deficitul bugetar creste (mai ales in cazul Romaniei, unde cheltuielile nu pot fi reduse prea mult, fiind alocate in marea lor majoritate catre pensii si salarii).

Astfel, in cazul unei recesiuni (imposibil de evitat in 1 - 2 ani), deficitul bugetar al Romaniei se va situa la nivelul deficitului structural.

Ce risca Romania daca nu respecta limita de deficit?

Daca deficitul structural s-ar mentine in limita asumata de 1% din PIB, in caz de recesiune, autoritatile au marja de manevra sa intervina pentru a diminua efectele incetinirii economiei. La 4% din PIB, insa, nu mai exista nici o posibilitate de interventie din partea statului.

ANRE: companiile din energie...
Citeste si: Companiile din energie, "devastate" de noua taxa

Procedura de abatere semnificativa de la MTO nu presupune snactiuni insa, in momentul in care deficitul structural se identifica cu deficitul bugetar, daca se depaseste limita de 3% din PIB, tara intra in procedura de deficit excesiv.

In cadrul acestei proceduri, statele risca amenzi de 0,2% din PIB daca nu iau masuri convingatoare de reducere a deficitelor. De asemenea, Uniunea Europeana poate bloca fondurile europene pentru statele membre care se abat de la disciplina deficitelor.