Ungaria se află pe un butoi de pulbere după adoptarea legii care interzice punerea la dispoziţia minorilor de cărţi sau filme în care se face referire la altfel de orientări sexuale decât heterosexualitatea. Legea interzice şi portretizarea comunităţii LGBT ca fiind o parte normală a societăţii, aspect care fost cataloghat imediat de Comisia Europeană drept „o rușine” în contextul în care contravine „valorilor fundamentale ale UE”, după cum a declarat chiar Ursula von der Leyen.

Legea introdusă de guvernului lui Viktor Orban pune în pericol nu doar comunitatea de LGBT din Ungaria, ci și din regiune. Mai mult, amploarea cu care au crescut coalițiile mișcărilor anti-LGBT și în țări precum Polonia, prezintă îngrijorări și la nivelul României.

„Evident, ne contrariază și suntem furioși cu privire la ce se întâmplă acolo. Din punctul nostru de vedere interzicerea așa-zisei propagande homosexuale față de tineri merge fix pe linia lui Vladimir Puțin care în anul 2013 a dat o legislație similară și, de fapt, ea țintește punerea călușului și a pumnului în gură pentru comunitățile LGBT și deschide poarta unor abuzuri neimaginate și invizibilizarea comunității LGBT”, a declarat pentru wall-street.ro Vlad Viski, director executiv la Mozaiq, organizație ce apără drepturile persoanelor LGBT din România.

Legislația anti-LGBT din Ungaria crește semnificativ discursul homofob în toate țările din regiune Europei Centrale și de Sud-Est. George Perlov Interim Executive Director la Open for Business, o coaliție internațională a mai multor companii de top dedicate incluziunii persoanelor LGBT a transmis într-un dialog cu Wall-Street că legea anti-LGBT reprezintă o pată neagră și pentru ecosistemul de business din Ungaria.

Am lucrat activ cu colegii noștri maghiari de la We Are Open la un briefing de afaceri despre ce va fi această legislație, clar rea pentru afaceri și rea pentru reputația Ungariei, care este răscolită. Răspunsul regional, al UE și internațional la situație a fost puternic și acest lucru poate include și sancțiuni economice. Liderii de afaceri maghiari și-au dat seama de acest lucru și sunt mai deschiși și vorbesc împotriva acestei legi.

George Perlov, Interim Executive Director la Open for Business

George Perlov, Interim Executive Director la Open for Business

Situația persoanelor LGBT+ din regiune s-a înrăutățit însă în urmă cu mai mulți ani, în special în Polonia și Ungaria, țări care au ținut prima pagina a presei internaționale de multe ori și unde organizații care lupta pentru drepturile omului au documentat numeroase cazuri de violență, hărțuire și discriminare, în special în zona rurală.

Noi continuăm să lucrăm cu comunitățile LGBT din toată România, avem proiecte diverse și ne adresăm inclusiv comunității vorbitoare de limbă maghiară din România. Clar suntem foarte atenți și pregătiți să răspundem la orice fel de inițiativă legislativă care ar ataca comunitatea, a mai spus Vlad Viski, de la Asociația Mozaiq.

România suportă costuri economice foarte mari pentru discriminarea persoanele LGBT

Discriminarea persoanelor LGBT costă România între 6,3 și 17,6 miliarde de lei în fiecare an, ceea ce reprezintă între 0,63% și 1,75% din PIB-ul țării și mai mult decât bugetul Ministerului Sănătății din 2021 care este de 17,4 miliarde de lei, arată datele unui studiu realizat de organizația Open for Business și Asociația Accept și Romanian Diversity Chamber of Commerce.

Costurile sunt generate în mare parte de accesul inegal la servicii de sănătate și discriminarea la locul de muncă, aspecte care contribuie la o productivitate mai scăzută a angajaților și, implicita a companiilor.

„Sper că raportul și datele noastre care arată că obiectivele ambițioase de creștere ale României și ale celorlalte țări din regiune nu vor fi îndeplinite decât dacă aceste societăți devin mai deschise și mai diverse. Vedem deja că angajații calificați aleg să lucreze în societăți mai deschise, mai degrabă decât în regiune (n.red. CEE). Discriminarea costă societățile, dar incluziunea creează o stabilitate economică mai mare”, mai arată George Perlov, care este și unul din autorii studiului.

Discriminarea persoanelor LGBT la locul de muncă

România, alături de Polonia, Ungaria și Ucraina, are mari ambiții de creștere economică, în special în contextul crizei sanitare, însă datele furnizate de raportul amintit mai sus arată că discriminarea persoanelor LGBT frânează această creștere, mai ales din cauza exodului de oameni tineri, educați și talentați, lipsa competitivității economice și capacității reduse de inovare.

De altfel, exodul creierelor (cunoscut ca „brain drain”) reprezintă și o problemă majoră a României care a pierdut 7,3% din populație anual între 2000 și 2015, fiind precedată doar de Siria. Cei care aleg să rămână, trec prin multiple abuzuri fizice, sexuale, dar și hărțuiri.

„Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) arată că 23% dintre românii LGBTI s-au simțit discriminați din cauza faptului că sunt LGBTI la locul de muncă în cele 12 luni înainte de sondaj. Din interviurile pe care le-am avut cu respondenții din regiune, mulți oameni preferă să rămână ascunși decât să se confrunte cu potențiale hărțuiri sau stigmatizări din partea colegilor de la job”, mai arată autorul studiului.

LGBT RomaniaFotografie de la evenimentul „Tradiția noastră e iubirea”, un protest public pentru legalizarea parteneriatului civil, organizat de Asociația MozaiQ, în 2019. Sursa foto: Agerpres

În România, platforma t-jobs.org adresează chestiunea creșterii gradului de angajabilitate în rândul persoanelor transgender și a persoanelor LGBI și care susține diversitatea și incluziunea acestor persoane în câmpul muncii. Platforma pune la dispoziție instrumente și practici care să conducă la o creștere a inserției persoanelor transgender pe piața muncii, precum și la reducerea transfobiei în mediile de muncă.

„Vrem să atragem atenția și cu privire la abuzurile angajaților LGBT, avem cazuri la Mozaiq pe care le-am gestionat, ce aveau legătură fix cu acest lucru: concedierea unor oameni pe acest motiv. Noi tratăm acest lucru cu o mare seriozitate, există opțiuni pentru angajați, există posibilitatea de a da în judecată respectiva companie, există legislația anti-discriminare respectiv OUG 137/2000, există opțiunea plângerilor la CNCD.

Așadar niciun angajat din România nu ar trebui să treacă singur prin asta, atunci când este concediat ca urmare a orientării sale sexuale sau identității de gen”, explică Vlad Viski.

Țările din regiune, printre care și România, ar avea de câștigat dacă ar deveni mai deschise și mai primitoare cu turiștii LGBTși angajații calificați de peste hotare, precum și cu persoanele LGBT care locuiesc acolo. Țările care sunt deschise și prietenoase cu persoanele LGBT sunt mai bine poziționate în ceea ce privește puterea de cumpărare ridicată, ce crește și prin prisma consumatorilor LGBT. Comunitatea LGBT mondială constituie o economie de 3,9 trilioane de dolari, mai mare decât economia unei țări cum este Germaniei.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri