”Într-adevăr, legislația uneori este foarte stufoasă și neclară. Apărând tot mai multe modificări legislative, este provocator să reușim să le interpretăm pe toate și să avem niște rezoluții exact așa cum poate le-a gândit legiuitorul”, spune Daniela Dobre.

Însă, recunoaște ea, se întâmplă și foarte multe lucruri pozitive, iar în ultimii 3 ani au existat numeroase schimbări importante. De pildă, recent s-a modificat ordonanța 196/2005, privind Administrația Fondului de Mediu, care este practic actul de bază pentru piața colectării și reciclării. Ce impact au aceste schimbări?

Pungile de uz casnic vor fi scutite de ecotaxă

Una dintre modificările ce par minore, dar vor avea impact și la nivelul consumatorilor, e aceea că se exclud de la plata ecotaxei pungile folosite ”pentru uz casnic”. Exista o taxă de 15 bani care se aplica pentru toate pungile de plastic pentru transport, iar până la această modificare nu exista o diferențiere foarte clară. Ce este important să știe comercianții e că toate aceste pungi vor trebui marcate astfel încât să fie considerate ca pungi folosite pentru uz casnic. Și tot pentru agenții economici, e important să știe că scadă taxa privind obligațiile pentru echipamentele electrice în cazul neoanelor și ledurilor, de la 20 de lei la 8 lei.

O altă schimbare care poate avea un impact important asupra agenților economici este legată de contractele cu organizații de transfer de responsabilitate (OTR). În cazul neîndeplinirii țintelor de către organizația de transfer de responsabilitate, dacă garanția depusă de această organizație nu va acoperi taxele ce trebuie achitate către AFM, va reveni în responsabilitatea celui care pune pe piață obligația de a o achita, explică Daniela Dobre.

Practic, această modificare a legislației îi stimulează pe agenții economici să caută OTR-uri serioase. ”Foarte mulți luau decizii în funcție de cost. Aș putea spune că sunt situații în care poate un OTR este nou pe piață și atunci pentru agentul economic nu există un istoric astfel încât să poată să știe că acel OTR și va îndeplini într-adevăr țintele de reciclare, iar dacă va alege să colaboreze cu el este un risc pe care și-l poate asuma. Se poate să existe un triaj din această perspectivă”, afirmă CEO-ul Green Environment Support.

Va deveni obligatorie și utilizarea SIATD pentru toți cei care sunt implicați în trasabilitatea deșeurilor. Este vorba despre ”Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor”, care funcționează de la 1 iulie, adică aplicația care permite să se vadă exact ce se întâmplă cu ele. Toți colectorii vor trebui să utilizeze SIATD, pentru că altfel nu vor mai putea face efectiv vânzarea deșeurilor.

Citește și: Economia circulară crește în UE. În România, însă, 93% din deșeuri ajung la groapa de gunoi

Taxe pe gunoi, județe fără colectare

La ce ne putem aștepta în viitorul apropiat? ”Ne putem aștepta la taxe mai mari și la situații în care poate în anumite județe nu o să se mai colecteze gunoiul”, spune Daniela Dobre. În unele localități ar putea fi introduse taxe pentru salubrizare – care nu există încă nici în toate sectoarele Capitalei – sau, mai bine zis, există, dar sunt mascate în alte taxe.

În același timp, spune Daniela Dobre, o să apară din ce în ce mai mult ”oportunitatea de a face din deșeurile generate o resursă prin care să reușim să acoperim o parte din costurile pe care le plătim pentru deșeul menajer”. Altfel spus, să nu mai privim deșeurile drept gunoi, ci drept o resursă din care putem câștiga.

Sursa foto: LCV / Shutterstock.com