În piața de reciclare se discută în ultimele zile despre un proiect de Modificare a ordonanței 196/2005, privind Fondul de Mediu, care ar putea duce la eliminarea unui întreg segment al acestei piețe. Practic, dacă proiectul ar fi adoptat, statul ar lua locul organizațiilor de transfer de responsabilitate și ar deveni elementul cheie între cei care produc deșeuri - fie ele electrice, fie ambalaje - și reciclatori, impunând condițiile sale pe piață.

Update 2 septembrie: într-un răspuns oficial transmis pe 2 septembrie, după publicarea unui proiect de ordonanță, Administrația Fondului de Mediu afirmă că nu este vorba despre introducerea unor noi penalități, ci despre modificarea unor contribuții existente și despre reglementarea modalității de constituire și executare a garanției pe care producătorii și organizațiile colective ce acționează în numele lor trebuie să o constituie în favoarea AFM.

Să începem de la zero. Cum funcționează piața de reciclare? Sunt 3 componente majore.

Primul palier sunt cei care produc deșeurile. De pildă, un importator de mașini de spălat, deoarece fiecare dintre produsele sale va ieși din uz la un moment dat și va deveni un DEEE – deșeu de echipament electric și electronic. Sau un producător de bere – cutiile și sticlele în care se vinde produsul său se vor transforma, mai devreme sau mai târziu, în deșeuri.

Retail jobs

Scopul este ca aceste deșeuri să nu ajungă la groapa de gunoi, ci în economia circulară – mai simplu spus, să polueze cât mai puțin și să se transforme cât mai mult în produse noi. De aceea în UE a fost introdus sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului. Acesta are obligația de a colecta, valorifica, recicla și elimina produsele pe care le-a pus pe piață și care au devenit deșeuri. Altfel spus, răspunderea sa nu se termină în momentul în care a vândut produsul.

Desigur, nimeni nu se așteaptă ca producătorul de bere să vină să strângă de la clienți ambalajele produselor pe care le-a vândut sau importatorul de mașini de spălat să le colecteze atunci când s-au stricat. Aici intervine a doua componentă: cea a organizațiilor de transfer de responsabilitate (care la noi sunt cunoscute drept OTR sau OIREP – ”Organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului”). Acestea sunt interfața între cei care generează deșeurile și reciclatorii propriu-ziși. Ele preiau această responsabilitate, ocupându-se cu reciclarea și valorificarea deșeurilor pentru companii, conform țintelor stabilite de legislația de mediu din fiecare țară. În cazul DEEE, costurile lor sunt acoperite prin ”timbrul verde” pe care îl plătim pentru produse.

Citeste si:
Sectorul reciclării riscă să ajungă în criză din cauza schimbărilor...
Sectorul reciclării riscă să...

Ungaria, singura țară UE care a naționalizat practic industria de reciclare

Deși acest model european, inventat în Suedia în anii ‘90, poate părea complicat, este atât de eficient încât și Statele Unite au început să îl adopte. O singură țară europeană a revenit la un model centralizat – Ungaria, care printr-o lege adoptată în 2021 a naționalizat practic domeniul reciclării, creând un monopol de stat pe palierul OTR. Iar România ar putea adopta o măsură care va duce tot în această direcție – cel puțin, aceasta este informația care circulă în acest moment în piața reciclării.

Mai precis, este vorba despre o modificare a OUG 196/2005 făcută de Administrația Fondului pentru Mediu (pe care am contactat-o pentru a obține precizări). Prin această modificare se va aplica o penalitate de 4 lei/kg în cazul OTR-urilor care au ca obiect de activitate deșeurile electrice și electronice (DEEE) dacă nu se ating țintele de colectare.

Citeste si:
Daniela Dobre: Ne putem aștepta la taxe mai mari pentru gunoi
Daniela Dobre, CEO Green...

Țintele – care acum sunt 65% - se calculează în funcție de volumul de echipamente electrice și electronice puse pe piață. Ele sunt însă foarte greu de atins, și nu doar în România; la nivel european, cea mai recentă evaluare arăta că 24 de 27 de țări UE nu au ajuns la 65%, iar media europeană este sub 50%. Nici măcar Suedia, țara care a creat acest sistem, nu a reușit să atingă țintele de colectare, iar Comisia Europeană discută acum varianta de a modifica mecanismul de calcul pentru a-l face mai realist.

Mediul privat investește, statul pune penalități

Ce se va întâmpla însă în România dacă se aplică aceste penalități? Calculele făcute de companii arată că volumul amenzilor ar ajunge la circa 47 de milioane de euro. Adică aproximativ aceeași sumă ca valoarea totală a timbrului verde colectat în România în anul 2020.

Citeste si:
Bratu, Green Resources Management: ”Acum 30 de ani aveam colectarea...
Cum a ajuns România să se...

”Noi nu avem cum să continuăm dacă ne pun penalități mai mari decât am încasat. Ne închid, naționalizează toată industria. Din 19 organizații de tipul acesta [n. red.: OTR care au ca obiect de activitate deșeurile electrice și electronice (DEEE)], una singură își atinge obiectivele. Iar în opinia noastră, dacă ar fi controlată și aceasta s-ar vedea că nici ea nu își atinge obiectivele” spune, pentru wall-street.ro, unul dintre cei mai importanți jucători de pe această piață. Alții preferă însă să păstreze tăcerea, până când vor vedea efectiv proiectul publicat de Administrația Fondului pentru Mediu.

În plus, costurile acestor companii au crescut – dar tarifele pentru reciclarea DEEE sunt foarte mici. De pildă, pentru un telefon mobil costul de transfer responsabilitate este sub 1 leu, iar pentru un laptop, sub 5 lei. În același timp, infrastructura de colectare și tratare a deșeurilor este problematică. Tot ce s-a investit până acum a fost din bani privați astfel că multe din companiile de reciclare sunt, spun cei din OTR ”efectiv un garaj cu o șurubelniță”. Or, capacitatea de tratare a deșeurilor fiind redusă la reciclatori, OTR-urile nu au cum să își atingă țintele.

Citeste si:
Amenzi pentru cei care au fose septice, dacă nu se înscriu într-un...
Amenzi pentru cei care au...

”O formă subtilă de a închide”

Asupra acestui lucru atrăgea recent atenția, într-un interviu wall-street.ro, și Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu. El spunea că România stă pe ”o mină de aur” în materie de deșeuri, dar tot ce face este să producă munți de gunoi, dat fiindcă nu există o trasabilitate a deșeurilor iar controalele nu se fac într-un mod serios. În acest condiții, sunt favorizați reciclatorii tip ”garaj cu șurubelniță”, care au costuri mult mai mici decât cei care investesc în facilități reale de reciclare a deșeurilor.

O problemă similară există și în domeniul ambalajelor. Aici, penalitatea propusă este de 2 lei/kg. Dar, spun companiile din această ramură, ele trebuie să facă raportări anuale privind deșeurile reciclare efectiv, în vreme ce reciclatorii au un termen de trei ani pentru raportare. În varianta actuală a legii, se luau în calcul cantitățile de deșeuri trimise la reciclatori, nu cele reciclate efectiv.

Citeste si:
Italia ar intenționa să naţionalizeze o rafinărie Lukoil din Sicilia
Italia ar intenționa să...

În aceste condiții, OIREP-urile din domeniul ambalajelor, dacă nu vor să încalce legea prin raportări false, nu au ca soluție decât să apeleze la reciclatori din afara țării. Astfel, desigur, vor defavoriza industria de reciclare românească.

”E o formă subtilă de a închide”, spun acum companiile din domeniu. O propunere similară a mai fost avansată și în martie anul acesta - fără a fi consultat și mediul privat - dar a rămas fără urmări. Ce se va întâmpla acum, depinde doar de varianta de modificare a legii care va ajunge pe masa Guvernului.

Sursa foto: Shutterstock / Mircea Moira

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri F