”Trasabilitatea deșeurilor nu există în România. Avem la lemne SUMAL [sistemul de urmărire a lemnului tăiat - n.red.], în schimb la deșeuri nu se întâmplă absolut nimic, nu funcționează niciun sistem care să ne arate trasabilitatea deșeurilor. De la pachetul de țigări pe care îl arunci pe stradă, în coș, de la gunoiul menajer pe care îl arunci la ghenă - nu avem instrumentul acesta”, spune Octavian Berceanu.

Iar consecințele sunt importante: în loc ca deșeurile să ajungă să fie reintegrate în economie sau măcar neutralizate, avem gropi de gunoi care se transformă rapid în adevărați munți. Și asta cu toate că avem un Pact Ecologic European (European Green Deal), iar economia circulară este o parte importantă din el.

Citește și: Președintele AHK: Pentru România, Green Deal și PNRR sunt o șansă unică de a ajunge din urmă statele mai dezvoltate

Ce este economia circulară

Economia circulară este un model de producţie şi consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea şi reciclarea materialelor şi produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viaţă al produselor este extins. În practică, aceasta implică reducerea la minimum a deşeurilor. Când un produs ajunge la sfârşitul duratei sale de viaţă, materialele din care e făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Ele pot fi folosite din nou şi din nou, creând astfel o valoare suplimentară.

Citește și: Cum reușesc suedezii să facă bani, reciclând aproape toate ambalajele de bauturi? În România, rata de reciclare este de doar 14%

Expertul de mediu Octavian Berceanu spune că, în mod normal, ar trebui să plătim pe câtă poluare producem atât la nivel de companie, cât și la nivel de persoană fizică. În momentul când aruncăm, de pildă, niște ambalaje la tomberon, acestea ar trebui să fie colectate selectiv, iar o parte importantă să fie deviate de la groapa de gunoi. Unele țări din Europa reușesc să facă asta în proporție de 90%, însă România reușește doar 10%, și asta în momentele cele mai bune. Or aceste ambalaje, în loc să ajungă în mare, în apa râurilor sau la groapa de gunoi, ar putea să fie reintegrate în economie.

The Circular Economy concept

Deșeurile electrice, electrocasnice și electronice ar putea fi o mină de aur

”Dacă ne uităm la persoane juridice, la partea de DEEE - deșeuri electrice, electrocasnice, electronice - stăm pe o mină de aur. Dacă am recicla cumva, am putea chiar importa DEEE și să generăm materii prime, metale rare, și să devenim, de exemplu, furnizori de materii prime pentru o fabrică de semiconductori. Europa luptă pentru acest lucru, ca să genereze o independență pe piața europeană. Am fi avut un mare avantaj. Nimic din toate astea nu se întâmplă, din păcate, ci am devenit cea mai poluată țară din Europa, cel puțin cu deșeuri la vedere”, spune Octavian Berceanu.

La nivelul Uniunii Europene (incluzând Marea Britanie, la momentul respectiv), economia circulară producea peste 300 de miliarde de euro din PIB-ul total al UE, investiții de 90-110 miliarde de euro și oferea locuri de muncă pentru 2,5 milioane de angajați, conform unei analize realizate de către Fundația Enel și The European House-Ambrosetti (la nivelul anului 2018). În România, chiar și în condițiile expuse de Octavian Berceanu, economia circulară ar produce 10-12 miliarde de euro, ar implica circa 20.000 de locuri de muncă și ar atrage investiții de 1-2 miliarde de euro, conform aceleiași analize.

Cum ar trebui să funcționeze economia circulară în România

”Cum ar trebui să funcționeze: noi generăm deșeuri, le punem pe sortimente afară. Când facem asta, proprietar pe ele devine primăria. Aceasta concesionează servicii către terți care vin și ne iau deșeurile pe fracții, nu totul grămadă. O firmă le ia pe cele de sticlă, o firmă, pe cele de plastic, o firmă, pe cele de carton. Ele merg apoi pe linii de sortare unde sunt iar sparte pe fracții. Toate aceste materii prime, primăria le scoate pe o bursă a deșeurilor, ca să ia pe ele cât mai mulți bani, pe care îi găsim apoi ori în investiții, ori în nota de plată mult mai redusă a cetățeanului”, explică Octavian Berceanu.

Citește și: Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu: În zona București, se moare mai mult de poluare decât de Covid

Dacă acest ciclu ar fi funcțional, am avea și mai mulți investitori în economia circulară. Atâta timp cât România nu asigură o predictibilitate privind fluxul de materie primă, iar aceasta este de foarte proastă calitate, nu vom avea însă destui investitori, jucători sau forță de muncă în economia circulară, avertizează expertul de mediu. În schimb, la noi deșeurile ajung la gropile de gunoi sau chiar pe câmp. De aceea, trasabilitatea deșeurilor e o condiție pe care, dacă nu o îndeplinim, nu vom avea investitori și soluții optime pentru acest sector.

Chiar și molozul ar putea fi reintegrat în economie

E mult mai ușor să mergi folosești materii prime secundare, provenite din managementul deșeurilor, decât să exploatezi, spune fostul Octavian Berceanu. ”La nivel național, am fi putut gândi de la început o strategie prin care să spunem că, în momentul în care construiești un drum, de la uliță la autostradă, trebuie să integrezi în infrastructura lui elemente recuperate din deșeurile din demolări. Ai fi venit cu un procent, 15%, 25%, 30% și ai fi generat o piață pentru moloz. Culmea este că acest moloz e chiar mai bun decât piatra spartă din râu. Deci ai fi eliminat piatra spartă, scoasă din râu cu distrugerea habitatelor respective și te-ai fi folosit de o materie primă existentă în cantități enorme pe piață. Și așa nu ai mai fi văzut grămezile de moloz înșirate pe câmpuri sau între cimitir sau sat.”

Care este soluția, în condițiile în care, odată cu creșterea puterii de cumpărare a românilor, crește și volumul de deșeuri pe care le produc? Introducerea unei legislații , ceva ce trebuia făcut, spune Octavian Berceanu, încă de acum 20 de ani. ”Nu e târziu nici acum, dar ne trebuie o viziune sau un copy-paste de la oricare stat civilizat din Europa. La fel și pe gestiunea deșeurilor, un copy-paste pe o rețetă, oricare. Noi am copiat, din păcate, rețeta din Napoli”, conchide expertul de mediu.

Sursa foto: Pixabay