Economiștii BCR au revizuit în jos estimarea privind nivelul de inflație pentru acest an, noua țintă indicând un nivel de 8%, comparativ cu 8,7% - estimarea anterioară făcută de aceștia. Cea mai mai mare scădere a inflației va avea loc în trimestrul al doilea din acest an, datorită unui puternic efect de bază statistic legat de prețurile la energie.

”Revizuim în jos previziunile inflației de la sfârșitul anului pe fondul scăderii prețurilor la contractele futures pe mărfuri și al prețurilor mai scăzute la energie. Presiunile inflaționiste ar trebui să scadă după primul trimestru, datorită unui efect statistic de bază favorabil din componenta prețurilor la energie. Vedem inflația la 8,0% până la sfârșitul anului, față de 8,7% estimarea anterioară”, spun economiștii BCR Dorina Ilasco și Ciprian Dascălu.

Noua estimare a economiștilor BCR vine în contextul în care inflația în România a atins un vârf de 16,8% în noiembrie 2022, marcând cel mai mare nivel din aproape 20 de ani.

Pe termen scurt, aceștia mizează în continuare pe un nivel ridicat al inflației (circa 15%), după care ar urma o scădere bruscă, de 3 puncte procentuale la începutul celui de-al doilea trimestru (aprilie).

Evoluția este datorată unui puternic efect de bază statistic legat prețurile la energie de energie (vezi graficul de mai jos).

BCR se așteaptă ca inflația de bază (core) să atingă un maxim de 15,4% în februarie 2023 și să rămână peste inflația generală (IPC – indicele prețurilor de consum) anul acesta. Economiștii consideră că inflația generală va scădea la aproximativ 5% până la sfârșitul anului 2024, încă peste limita superioară a intervalului țintă al BNR de 2,5% +/- 1pp pe termen mediu. BNR mizează pe o inflație sub 10% începând cu trimestrul al treilea din 2023.

”Incertitudinile legate de estimările noastre inflaționiste rămân ridicate pe termen scurt și depind de creșterea economică locală și din UE. De asemenea, războiul din Ucraina și redeschiderea Chinei ar putea avea un impact semnificativ asupra prețurilor mondiale ale mărfurilor”, comentează economiștii BCR.

Optimismul BCR cu privire la evoluția inflației în 2023 este legată în special de prețurile mai scăzute la energie, având în vedere plafoanele la prețurile energiei stabilite la nivelul UE. De asemenea, este de așteptat și ca prețurile la mărfuri să se reducă în perioada următoare, având în vedere ca prețul contractelor futures pe mărfuri a scăzut recent.

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat recent un mecanism care permite o plafonare a preţului gazelor naturale începând de la 180 de euro/MWh.

Citiți și Analiză ING: cât de mare va fi prețul european de referință al gazelor în următorii ani

”După ce a atins maximele istorice în 2022, piața mondială a energiei va fi probabil mai stabilă în acest an, cu o iarnă blândă și prețuri ‘mai calme’ la energie. Cotațiile futures indică faptul că prețurile la energie electrică și gaze naturale ar trebui să se modereze în 2023, chiar dacă vor rămâne semnificativ peste media utimilor 5 ani”, consideră economiștii BCR.

Inflația de bază - core (inflația din care sunt eliminate prețurile volatile precum cele la mâncare, energie, tutun), indicatorul preferat al băncii centrale pentru urmărirea presiunilor inflaționiste, se estimează că va atinge un vârf cu puțin peste 15% în februarie anul acesta și că va rămâne peste 10% până în ultimul trimestru al acestui an.

”Credem că o posibilă reducere a inflației de bază ar trebui să ofere băncii centrale un oarecare spațiu de respiro în privința ratelor dobânzilor, mai ales că alte bănci centrale din Europa Centrală și de Est au semnalat deja sfârșitul ciclurilor lor de creștere”, concluzioneaza economiștii BCR, care se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină la 7% dobânda cheie pe parcursul întregului an 2023.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri