Creșterea salariilor peste nivelul productivității, majorarea pensiilor cu bani împrumutați de către statul român, populismul politicienilor și ”lipsa crasă de cultură economică” a publicului sunt doar câteva dintre motivele din cauza cărora România are în prezent o problemă uriașă a deficitului bugetar, consideră economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.
S-a ajuns aici printr-o combinație de populism a politicienilor, dintr-o lipsă de cultură economică crasă a publicului şi din biasul cognitiv al celor informaţi. De multe ori e preferat neadevărul convenabil în faţa adevărului neconfortabil”, a declarat Lazea, în cadrul conferinței anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
România a avut anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE și de peste trei ori mai mare decât plafonul de 3% din PIB impus țărilor din Uniune. Comisia Europeană a intensificat miercuri acțiunea disciplinară a UE împotriva României din cauza deficitului bugetar ridicat al țării, deschizând posibilitatea de a îngheța unele fonduri europene pentru România anul viitor.
”Nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma”
"Principii ale prudenţei fiscale, în teorie, care ar trebui să fie cunoscute oricărui absolvent de facultate economică, sunt cel puţin următoarele patru. Primul, a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma. Al doilea, a nu creşte salariile mai rapid decât creşte productivitatea. Al treilea, să nu creşti pensiile mai rapid decât cresc salariile din care pensiile sunt finanţate. Şi al patrulea, a nu finanţa cheltuieli permanente, gen salarii sau pensii din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. Astea patru ar trebui să le ştie orice absolvent de facultate economică”, spune Lazea.
El spune că în practică România a trăit peste mijloacele disponibile. Astfel, România ar fi trebuit să aibă deficit aproape de zero deficit în anii cu creştere economică mare şi un deficit bugetar de maxim 3% din PIB în anii cu creştere economică mică sau negativă.
”Asta înseamnă să trăieşti cât îţi este plapuma. Din păcate, această primă axiomă a fost încălcată prin normalizarea în discursul public de-a lungul timpului a traiului peste posibilităţi, prin două false aserţiuni. În prima etapă s-a spus că deficitul de 3% din PIB nu este limita superioară de deficit de atins în vremuri rele, ci este un nivel normal pentru fiecare an. Deci 3% e ţintă, nu worst case scenario. Apoi s-a afirmat din nou greșit că nu ar conta nivelul deficitului bugetar, cât timpul acesta este similar cu nivelul investiţiilor", a menționat Valentin Lazea.
Salariile au crescut mai mult decât productivitatea, iar majorarea pensiilor a fost plătită din împrumuturi
Economistul-șef al BNR a scos în evidență și faptul că salariile au crescut mai mult decât productivitatea în ultimii ani
”Asta înseamnă că orice creştere a salariilor care depăşeşte creşterea productivităţii se va duce fie în inflaţie, fie în deficit de cont curent sau în deprecierea cursului de schimb valutar. S-a sperat că stimularea cererii interne de consum va crea propria sa ofertă, ceea ce bineînţeles că nu s-a întâmplat în realitate. Cererea în exces nu a creat ofertă în România, a creat oferta în alte ţări, de unde şi deficitul extern”, menționează Lazea.
De asemenea, Lazea a subliniat că majorările de pensii au fost bazate pe bani pe care Guvernul nu îi avea și care au fost împrumutați.
"Am asistat la acea mantră 'avem bani la buget pentru creştere masivă de pensii'. Cel puţin în 2008 şi în 2024 am auzit această formulare, fără a spune că acei bani sunt doar pe hârtie, în condiţiile în care ţara avea deficit bugetar şi are deficit bugetar de 35 de ani. Cheltuielile permanente nu se finanțează din venituri temporare, cum sunt împrumuturile. Asta înseamnă că statul nu se poate angaja la creşteri masive de pensii şi salarii cât timp nu are asigurate surse interne de finanţare a acestora, pentru că sursele externe pot să dispară în orice moment. Deci, nu poţi să spui 'pot să vă cresc pensiile masiv', când pensiile alea va trebui să le plăteşti tot timpul, dar tu, ca să faci rost de bani, te împrumuţi de la extern, pentru că acea sursă externă poate să sece în orice moment şi ce faci atunci cu pensiile crescute, vezi, doamne, pentru că aveai bani în buget? Aveai dacă te împrumutai şi dacă cineva te împrumuta", a afirmat Valentin Lazea.
Creșterea foarte mare a pensiilor din anul electoral 2024, cu 40%, a împins deficitul României la un nivel ce nu poate fi susținut, a subliniat și economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru.
