Interviu cu Nadia Tătaru: Ce urmează dupa adoptarea normelor de aplicare a legii anti-bullying?

Anul trecut, bullying-ul a fost interzis prin lege în spațiile destinate educației. Un an mai târziu, Ministerul Educației și specialiștii din domeniu au finalizat normele metodologice, iar wall-street.ro a stat de vorbă cu Nadia Tătaru, președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy, dar totodată și inițiator al demersului strategic național de prevenire și combatere a bullyingului în școli. Aceasta a vorbit despre ce urmează după adoptarea normelor de aplicare a legii anti-bullying, care este rolul cadrelor didactice în stoparea acestui fenomen în școli dar și despre cât ar trebui să investească fiecare școală pentru a forma profesorii.

Demersul de a iniția planul stategic național de prevenire și combatere a bullyingului în școli a venit firesc pentru Nadia Tătaru și ONG-ul pe care îl conduce, după ce în ultimii ani s-a preocupat de nevoile publicului format din familii cu copii de până în 10 ani.

Itsy Bitsy FM, lansat în 2005, a venit ca o soluție pentru o problemă socială, în situația în care părinții nu aveau cu cine să își lase copiii, explică, pentru wall-street.ro, Nadia Tătaru, președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy, dar totodată și inițiator al demersului strategic național de prevenire și combatere a bullyingului în școli.

Pe același subiect: Tot ce trebuie să știi despre adoptarea normelor noi pentru reglementarea bullying-ului în școli

În 2015-2016, am reușit să aducem pe micile ecrane acele mesaje de utilitate publică ”Pentru sănătatea copilului dvs. petreceți tot mai mult timp cu el” și am militat pentru 1 iunie zi liberă.

Citeste si:
Bullying-ului în școli, o realitate dură. Ce trebuie să știi despre...
Tot ce trebuie să știi despre...
Citeste si:
27 de idei pentru un mic dejun gustos si sanatos
27 de idei pentru un mic...

Nadia Tătaru - președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy

Decizia de a acționa împotriva fenomenului de bullying din România a fost luată în 2017, după ce, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, țara noastră se situa pe locul 3 la bullying în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, deși adulții treceau cu vederea această problematică și o catalogau drept ”hârjoneli” între copii, explică Tătaru.

Vezi și: Vacanța de vară în natură: Cât costă să îți duci copilul în summer camp la grădinița din mijlocul pădurii

La nivel de conștiință națională, bullyingul nu reprezenta o problemă, deși copiii îl reclamau.

Citeste si:
Afacerea care a schimbat total radioul pentru copii si parinti
Nadia Tataru, Itsy Bitsy:...

Nadia Tătaru - președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy

Cum schimbi o lege în România? Ce urmează dupa adoptarea normelor de aplicare a legii anti-bullying

Nadia Tătaru spune că a plecat la drum acum trei ani, când ”nu știam ce vrem și nici unde vom ajunge. Am stat la masă cu fiecare stackeholder implicat, am organizat nenumărate mese rotunde și am făcut o diagnoză cu ceea ce se întâmplă în România”. Totul s-a concretizat într-un plan strategic național de conștientizare, prevenire și intervenție în caz de bullying printre copii.

”Bullyingul și cyber-bullyingul reprezintă problematici noi, unde nu există peroane școlite și avizate în structura națională și a trebuit să facem o muncă de echipă titanică și să vedem cum colaborăm la nivel de România ca să facem față la această problemă”, spune Tătaru.

Un prim pas a fost legea care definește bullyingul și care a fost adoptată anul trecut. De atunci și până acum, au fost concretizate normele prim care se caută combaterea și prevenirea bullyingului în instutuțiile de învățământ. Acesta a fost un alt pas, dar nu se limitează aici, pentru că toate normele prevăd formarea cadrelor didactice, a consilierilor școlari, formarea personalului nedidactic, dar și informarea părinților și copiilor.

Citeste si:
Un mesaj despre importanta petrecerii timpului cu copiii va rula pe TV
Un mesaj despre importanta...

În viziunea fondatoarei Itsy Bitsy, normele din această nouă lege a educației au aliniat toate instituțiile care vizează bullyingul.

Am reușit să organizăm, intermediem, integrăm, pentru că noi ca români nu suntem obișnuiți să avem o atitudine colaborativă și constructivă, mai degrabă căutăm vinovați, suntem obișnuiți să spunem că nu se poate aplica, așa că am încercat să găsim soluții pentru fiecare impediment. Astfel, Ministerul Educației s-a trezut în curte cu obligația să facă niște norme de aplicare, pentru că bullyingul a fost definit ca violență psihologică și tot ce înseamnă el prin modificarea legii educației.

Nadia Tătaru - președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy

Concret, prin normele elaborate s-a făcut o înnoire a regulamentului care există în fiecare instituție de învățământ. Astfel, fiecare creșă, grădiniță, școală sau liceu va trebui să includă bullyingul. S-a făcut o înnoire a comisiei privind combaterea violenței și a fost introdus o frază care se numește ”școala de toleranță zero la violență”, iar fișa de post a profesorului a suferit modificări.

Te poate interesa și: FOTO Grădinița privată care a investit 15.000 euro pentru a se redeschide pe 15 iunie

Astfel, pentru reducerea ratei de prevenire a violenței psihologice-bullying, în fiecare unitate de învățământ va fi înființat un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceștia se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.

Dacă eu ca profesor, în clasă la mine, am un caz de bullying, va trebui să fiu în respectiva comisie.

Nadia Tătaru - președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy

Muncă multă - timp puțin, mai ales că pe perioada verii conducerea școlii trebuie să facă un nou regulament, să se creeze comisia anti-bullying, să fie formați profesorii.

Formarea profesorilor ar putea ajunge la 5.000 - 6.000 de euro. Mediul privat ar putea ajuta

”Măcar oamenii din comisie trebuie să știe ce este și ce nu este acest fenomen, dar și cum să intervină. Apoi, măcar diriginții, dacă nu toți profesorii, trebuie să fie conștienți că nu vor preda doar o materie, ci vor fi atenți la comportamentul elevilor, se vor autosesiza, vor trebui să ducă aceas sesizare spre comisie”, a explicat Nadia Tătaru.

Cum vor fi formați profesorii? Legea permite, deși nu există buget, spune președinta Asociației Părinților Isteți. În România nu există buget pentru mai nimic, ”supraviețuim pe bugete de urgență și criză”.

O soluție ar fi ca acest demers să fie sprijinit de mediul privat, să își ia în adopție o școală sau mai multe și să se facă un proiect sistematizat. ”De exemplu, ne propunem ca la școala X de la bullying 70% să o reducem la 30% în 3 luni și să se intrevină cu următoarele: formare cu profesorii, lucru cu cei din consiliul școlar, cu părinții, cu copiii”.

Citește și: Raluca Chişu, Asociația Kineto Bebe: Una din regulile managementului social este perseverența încăpățânată

Totodată, viabile sunt și fondurile de la primării, de la consiliile județene, dar și fondurile de la UE, la care trebuie să aplice școlile.

Nadia Tătaru spune că există deschidere din partea autorităților și amintește de un proiect realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului 3: ”Atunci, în 2017, am format cadrele didactice să identifice bullyingul și să știe ce au de făcut, cât de cât. Primaria a găsit fonduri pentru locuitorii din sector”.

Ce măsuri se vor lua în cazul copiilor care agresează

Nadia Tătaru spune că misiunea cadrelor didactice și a celor implicați în această acțiune națională de anti-bullying este de a crea trasee neuronale, de a îi învăța pe copii comportamente, care se fac numai prin repetiție.

Planul anti-bullying nu prevede sancțiuni. Acestea se vor numi consecințe și sunt lăsate la nivelul școlii. ”Sunt lucruri pe care trebuie să le știe cadrele didactice, părinții, este o muncă multă și nu rezolvăm nimic, ba chiar acutizăm, dacă pedepsim copilul. Întâi se face educare și dacă se repetă comportamentul abia atunci se poate ajunge și la consecințe”, spune Tătaru. ”Noi, prin Ministerul Educației, am creat pârghiile, acum cadrele didactice trebuie să știe cum se raportează la victimă, la agresor și la martor.”

În bullying avem de a face cu un agresor, o victimă, niște martori și mai avem cadrul scolar.

Nadia Tătaru explică faptul că, în general, victima este un copil care oriunde s-ar duce va avea o atitudine de victimă, iar misiunea cadrelor didactice este să îl scaneze, să lucreze cu el, să îi crească stima de sine și să vadă la ce este bun copilul acela, la ce excelează. La polul opus, copilul cu cumportament de abuzator este și el o fostă victimă a cuiva, care a învățat să se apere luptând și atacând.

Vrem să punem accentul atât pe prevenire cât și pe învățarea unor comportamente pozitive, care se face acasă, la creșă și la grădiniță, unde cei mici învață emoții, se întâlnesc cu empatia, învață cum să se integreze social. Dacă cei mici nu învață lucrurile astea, ajung în situație de bullying. Este mai greu să îl dezveți de ceva decât sa îl înveți din start.

Nadia Tătaru - președinte Asociația Părinților Isteți și co-fondator Itsy Bitsy

În acest moment încă se lucrează la niște ghiduri, în aceeași formulă de Ministerul Educației și specialiștii care au muncit în ultimii trei ani la cadrul legislativ.

„Sunt ghiduri practice pe categorii de vârstă care îl ajută pe cadrul didactic, pe consilier, să aplice normele educațional. Noi, ca asociație, vrem să informăm toți directorii de școli ce au de făcut. Ar trebui, peste vacanța de vară, când profesorii mai merg la școală, să se formeze pe bullying, astfel încât o dată cu începutul anului școlar să avem un regulament, o comisie în fiecare școală și sa înceapă să se aplice legea, însă totul depinde de munca fiecăruia și de fonduri”, spune Tătaru.

Pentru o școală cu câteva sute de elevi, cu clasele 0-8, formarea profesorilor durează 2-3 luni și costă în jur de 5.000 - 6.000 de euro, potrivit unor calcule ale Nadiei Tătaru. În acest scop, ONG-ul pe care îl conduce va lansa curând un proiect de strângere de fonduri prin care mediul privat va putea adopta o instituție de învățământ. De asemenea, se mai pot face și formări open, cu fonduri de la primării sau consilii județene.

Te poate interesa și: Acorns Nursery: Cel mai sumbru scenariu include disponibilizări și închiderea unei locații. Sperăm să nu ajungem acolo și să primim sprijin

Sursa foto: Cristina Nichitus Roncea

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »



Setari Cookie-uri