Pe 15 decembrie 2016, Consiliul Directorilor Executivi al Bancii Mondiale a aprobat un imprumut in valoare de 500 milioane euro pentru Romania – cel de-al doilea imprumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finantelor publice si cresterea economica (DPL). De obicei, transmitem astfel de informatii prin intermediul unor comunicate de presa seci, preluate in principal de presa care abordeaza teme economice.

(Autorii acestui articol de opinie sunt: Anca Dragu, Ministrul Finantelor Publice, si Elisabetta Capannelli, Director de Tara al Bancii Mondiale pentru Romania si Ungaria)

De data aceasta, am considerat ca ar trebui sa explicam mai detaliat publicului roman modul in care acest tip de operatiune, denumit DPL, va sprijini politicile economice si institutiile din Romania in recunoasterea eforturilor sale de modernizare. DPL este un imprumut acordat fara o destinatie specifica, reprezentand o dovada a recunoasterii, de catre comunitatea internationala, a starii de sanatate a unei tari si a dorintei sale de schimbare.

Sa uitam de informatiile tehnice pregatite pentru specialisti. Permiteti-ne, in schimb, sa va prezentam impactul acestui DPL pentru publicul larg. Dorim sa evidentiem ce realizare reprezinta pentru Romania. Reformele promovate prin acest proiect sunt importante pentru Romania si merita o analiza mai atenta si justa apreciere.

Stim ca, uneori, economistilor le este greu sa prezinte reforme. Adesea, sunt considerate un argument pentru perioade dificile si pentru schimbari dureroase, iar cei saraci se tem ca nu vor fi protejati. Insa reformele asumate de Romania merita o apreciere speciala, inclusiv pentru faptul ca au o natura bipartizana. Acestea includ un set de masuri care au fost concretizate in urma discutiilor din ultimii 2-3 ani, cu mai multe guverne, cu mai multi ministri de finante. Reformele sprijinite de DPL s-au bucurat de un sprijin ferm din partea intregului spectru politic si beneficiaza de sustinere activa in Parlament, un aspect imbucurator din perspectiva sustenabilitatii pe termen lung a acestora. Consideram ca acestea constituie esenta agendei de reforme pentru intreaga tara.

Obiectivul acestor reforme consta in consolidarea potentialului de dezvoltare si a capacitatii de adaptare a economiei romanesti, facilitarea procesului de convergenta cu celelalte state membre ale UE si sprijinirea reducerii saraciei si imbunatatirea incluziunii pentru totii cetatenii Romaniei. Vom prezenta cateva exemple ale masurilor implementate prin intermediul programului DPL.

In primul rand, Romania a adoptat o noua lege a asistentei sociale, denumita Legea privind venitul minim de incluziune. Am decis sa ne concentram prioritar asupra acestei legi, deoarece Romania inca se pozitioneaza pe locul doi in privinta nivelului de saracie, in cadrul UE. Iar acest lucru este inacceptabil. Prin aceasta lege, vizam imbunatatirea selectiei beneficiarilor si extinderea acoperirii si cuantumului prestatiilor sociale in cadrul mai multor programe in curs de asistenta sociala, care vor fi consolidate si modernizate. Dupa ce va incepe implementarea programului, aproximativ o jumatate de milion de romani vor parasi categoria celor afectati de saracie profunda si va fi mai usor pentru cei saraci si vulnerabili sa primeasca plata ajutoarelor sociale, reducandu-se in acelasi timp costurile administrative ale programului.

In al doilea rand, am aprobat o noua lege privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice (Legea 111/2016). Aceasta era necesara, deoarece Romania are cel mai mare numar de intreprinderi publice din UE, multe dintre acestea inca generand pierderi, in loc sa contribuie pozitiv la prosperitatea cetatenilor romani. Scopul nu este privatizarea intreprinderilor publice, ci stimularea competitivitatii intreprinderilor publice pentru a crea locuri de munca si a imbunatati calitatea serviciilor pe care acestea le ofera cetatenilor. Prin noul cadru legislativ, speram sa atragem buni profesionisti, majoritatea romani, avand o cariera performanta, sa se alature conducerii intreprinderilor publice, in vederea depolitizarii acestora.

In al treilea rand, am lansat reforma sistemului cadastral. Noul cadrul legislativ privind cadastrul inca trebuie dezvoltat, insa imbunatatirile legislative aduse acum vor permite unui numar de peste un milion de romani inregistrarea sistematica si gratuita a proprietatilor. Acest lucru vine in mod special in ajutorul zonelor rurale si al comunitatilor marginalizate, inclusiv populatia de etnie roma. In prezent, numai aproximativ 15% din terenurile aflate in zone rurale si 51% din terenurile urbane sunt inregistrate, acestea reprezentand ratele cele mai scazute din Europa. Noul cadru va accelera inregistrarea si va consolida siguranta proprietatii. Aceasta va conduce la imbunatatirea productivitatii, la cresterea investitiilor in agricultura si a participarii pe piata inchirierii si vanzarii de terenuri, inclusiv pentru agricultori.
Prin aceste reforme, speram sa cream o dezvoltare durabila, locuri de munca mai multe si mai bune, si standarde de trai superioare pentru romani. Insa realizarea acestor teluri pare mai usor de zis decat de facut.

Anul acesta, Romania va inregistra cea mai mare crestere economica din UE. Aceasta performanta remarcabila ar putea continua in 2017. De fapt, in ultimii 16 ani, Romania s-a numarat printre tarile cu cea mai mare crestere din UE, ceea ce a condus la imbunatatirea convergentei, ducand PIB-ul nostru pe cap de locuitor, ca putere de cumparare (PPS), de la 26% din media UE in 2000 la 59%, estimarea pentru finalul anului 2016.

Din perspectiva standardului de trai si a productivitatii, convergenta cu celelalte state membre ale UE este evident un proces in curs. Acest progres nu ar fi putut fi realizat fara multe dintre reformele ambitioase, dar generatoare de satisfactii, unele mai discrete, altele mai vizibile, precum cele prezentate mai sus.

Performanta economica a Romaniei se produce intr-un context global si european mai curand sumbru. Asistam la tensiuni sociale si politice crescande si la o tendinta tot mai marcata catre populism si polarizare. Cresterea economica ramane modesta in multe state membre ale UE, insotita de o neincredere sporita in institutiile publice si de anxietate.

Avand in vedere toate aceste incertitudini care ne inconjoara, este necesar sa ne pastram receptivitatea si vigilenta. Erorile macroeconomice si fiscale ar risca sa ne aduca intr-o situatie similara celei din 2008. Modernizarea economiei nu este inca finalizata, iar categorii semnificative ale populatiei sunt inca excluse de la oportunitati si acces la servicii publice de calitate. Banca Mondiala si Romania au sarbatorit de curand cea de-a 25-a aniversare a prezentei Bancii in Romania, iar aprobarea acestei noi operatiuni reprezinta o garantie a increderii ca Romania isi poate mobiliza resursele si eforturile pentru binele cetatenilor sai. Romania va trebui sa continue punerea in aplicare a acestor reforme sustinute pentru a reusi sa devina mai puternica si sa asigure standarde de trai mai bune pentru toti romanii.

In 2016, Romania si Banca Mondiala sarbatoresc implinirea a 25 de ani de parteneriat.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri