Ce a promis guvernarea PSD-ALDE la inceputul anului, nu in campania electrorala ci in Legea bugetului de stat, si ce a obtinut? Venituri mai mici, ca procent in PIB, la o crestere economica mult peste cea estimata, cheltuieli de investitii taiate cu aproape 13 miliarde de lei, inflatie mai mult decat dubla, o moneda nationala mai depreciata decat se estima la inceputul anului. Totusi, s-a reusit incadrarea deficitului bugetar in limita de 3% din PIB, insa pe baza a patru factori exceptionali, nocivi economiei.

La inceputul anului, coalitia de guvernare se angaja sa obtina o crestere economica de 5,2% (in realitate va fi mai mare, avand in vedere ca la 9 luni a fost de 7%), inflatia era estimata la 1,4% (insa a ajuns la 3,2%), cursul mediu la 4,46 lei/euro (dar a urcat aproape la 4,57 lei/euro), si sa mentina deficitul sub 3% din PIB.

Ministerul Finantelor Publice (MFP) sustine ca anul 2017 s-a incheiat cu un deficit de 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub tinta anuala stabilita de 2,96% din PIB.

Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, spune ca incadrarea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB (care oricum este nejustificat de mare la o crestere economica de 7%), s-a realizat pe baza a patru factori exceptionali: sugrumarea investitiilor, reintroducerea supraaccizei la carburanti, dividendele exceptionale extrase de la companiile de stat si un Ordin de Ministru aprobat pe finalul anului care a interzis ordonatorilor de credite sa efectueze plati dupa data de 27 decembrie 2017.

“Incadrarea in deficitul de 3% din PIB s-a facut in anumite conditii care nu sunt o veste buna pentru economie pe termen mediu si lung. In primul rand, este vorba de reducerera semnificativa a investitiilor. Daca ne uitam pe cifrele totale, investitiile au scazut in 2017 fata de anul anterior cu 10%, in conditiile in care in bugetul initial era prevazuta o crestere de 33%. Acesta a fost principalul instrument prin care deficitul a fost mentinut sub 3% din PIB. In al doilea rand, supraacciza de 7 eurocenti/litru, care s-a eliminat la inceputul anului, s-a reintrodus in septembrie si asta a adus venituri semnificative la buget pe final de an. Al treilea factor este reprezentat de dividendele exceptionale pe care companiile de stat le-au platit la buget. Discutam de peste 3 miliarde de lei, bani luati de la companii, care ar fi putut sa se regeseasca in investitii. Al patrulea factor este un ordin de ministu, care s-a dat pe finalul anului, care a obligat ordonatorii de credite sa nu mai faca plati dupa 27 decembrie (pe 28 si 29 decembrie se mai puteau face plati) pentru a se mentine deficitul sub 3% din PIB”, a explicat Dumitru pentru wall-street.ro.

Citeste si:
MFP confirma risipa din buget: deficit de trei ori mai mare la 10 luni
Deficitul bugetar la 10 luni...

In opinia sa, acestia sunt patru factori exceptionali, care este putin probabil sa se poata repeta in 2018, si care afecteaza economia pe termen mediu si lung.

“Faptul ca nu faci investitii si te incadrezi in tinta de deficit de 3% nu inseamna ca ai facut o minune, ci este o veste foarte proasta pentru economie pe termen mediu si lung. La investitii, diferenta este de miliarde. Daca adaugam cele 13 miliarde de lei (diferenta dintre investitiile realizate si programul la inceputul anului) la 3%, deficitul ar fi fost mult mai mare. Daca luam in calcul si superdividendele, acciza suplimentara si blocarea platilor (in sensul excluderii lor - n.r.), deficitul ar fi urcat probabil chiar spre 4% din PIB”, a punctat Dumitru.

Mai mult, el sustine ca, oricum, un deficit aproape de 3% din PIB este foarte mare, mai ales la crestrea economica mult peste asteptari, de 7%.

Cifrele MFP, cosmetizate!

Potrivit MFP, in 2017, veniturile bugetului general consolidat sunt in suma de 251,8 miliarde de lei, reprezentand 29,9% din PIB. In acest caz, MFP compara veniturile cu cele din anul anterior, cand au reprezentat 29,4% din PIB (crestere nominala de 12,5%), nu cu nivelul asumat in Legea bugetului de stat, respectiv 31,2% din PIB.

Citeste si:
Dividendele smulse de la companiile de stat salveaza momentan bugetul
Deficitul bugetar a scazut cu...

“Veniturile incasate pe principalele patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate, colectate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala au reprezentat 100,3% din programul veniturilor administrate de ANAF”, mai anunta MFP.

In acest caz, Ionut Dumitru spune ca, de fapt, tinta de venituri bugetare nu s-a realizat, desi Ministerul anunta un grad de relizare de 100,3%, pentru ca datele luate in calcul sunt cele de la ultima rectificare bugetara, din noiembrie 2017, nu cele de la inceputul anului. Acesta spune ca veniturile sunt cu 5 miliarde de lei sub cele prognozate la inceputul anului, in special din cauza absorbtiei slabe a fondurilor europene.

Ministerul precizeaza ca s-au inregistrat cresteri fata de anul trecut la incasarile din contributii sociale (cu 17%), din impozitul pe salarii si venit (cu 8,6%) si din veniturile nefiscale (cu 21,1%). In schimb. incasarile din impozite si taxe pe proprietate au scazut cu 9,1% fata de anul 2016. Scaderea este justificata de MFP prin faptul ca s-a eliminat impozitului pe constructii speciale de la 1 ianuarie 2017.

In ceea ce priveste veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, acestea au crescut cu 3,6%. Avasnul este infim daca ne raportam la cresterea economica record, de 7% la 9 luni, bazata exclusiv pe consum (crestere de 13,7% la 11 luni a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul).

Citeste si:
Ministrul Finantelor promite venituri record in iulie! De unde?
Eugen Teodorovici: Executia...

MFP inca isi mai justifica esecul in colectarea TVA prin reducerea taxei de la 24% la 20% care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016!!! Totodata, institutia evoca scaderea taxei la 19% de la 1 ianuarie 2017.

Incasarile din TVA si accize ar fi trebuit sa fie mult mai mari!

Si aici, Ionut Dumitru spune ca o crestere economica peste asteptari si cu o structura mult mai favorabila incasarilor bugetare (bazata pe consum), teortetic, ar fi trebuit sa aduca mai multi bani la buget, in special din TVA. Insa si in acest caz este o diferenta mare fata de program. Mai mult, trebuie vazut si cum au evoluat pe final de an rambursarile de TVA.

Capitolul accize este sarit cu totul din nota Finantelor referitoare la executia bugetara la finalul anului. In schimb, din sinteza datelor, se observa ca la acest capitol situatia este si mai dramatica, cu o scadere la incasari de 1,3% fata de 2016, desi de la jumatatea lunii septembrie s-a reintrodus acciza suplimentara la carburanti, iar explozia consumului ar fi trebuit si aici sa aduca mai multi bani la buget.

Sumele de la Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si prefinantare sunt in suma de 276,6 miliarde de lei, in scadere cu 72,6% fata de anul anterior.

Pe partea de cheltuieli, suma totala este cu aproximativ 3 miliarde sub cea de anul trecut, la 276,1 miliarde de lei, insa cu depasiri de plan la cheltuielile sociale si cu restante mari la investitii si cofinantarea fondurilor europene.

Cheltuielile de personal au crescut cu 22% fata de anul precedent, iar cele cu asistenta sociala cu 13,1%.

In schimb investitiile, care includ cheltuielile de capital, precum si pe cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB, in scadere cu aproximativ 3 miliarde de lei de la 29,5 miliarde de lei (3,9% din PIB), cu un an in urma, si cu 13 miliarde de lei sub estimarea din Legea bugetului de stat pe 2017.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
MFP a publicat executia bugetara pe 2018! La cat s-a situat deficitul?