Care este contextul in care BNR a decis limitarea creditarii persoanelor fizice? Creditele ipotecare au ajuns la un nivel maxim istoric dupa primele 9 luni din 2018, in special pe fondul programului Prima Casa, categorie care ingrijoreaza cel mai tare Banca Nationala. Care sunt motivele?

Creditarea populatiei a avansat, in ultimii ani, cu ritmuri cu mult superioare imprumuturilor acordate companiilor private. Imprumuturile in lei acordate persoanelor fizice au avut chiar si ritmuri anuale de crestere de peste 30% pe parcursul anilor 2015 - 2016. Si totusi, abia acum (cand ritmul de crestere a creditarii in lei pentru populatie s-a stabilizat in jurul a 20% anual) BNR a decis sa adopte masuri de limitare a creditarii populatiei, prin reducerea gradului maxim de indatorare la 40% atat pentru creditele imobiliare, cat si pentru cele de consum in moneda nationala.

Banca Transilvania noteaza, intr-o analiza realizata pe baza datelor privind creditarea publicate de BNR, ca in primele noua luni ale acestui an se evidentiaza avansul creditului ipotecar cu 8,3% (fata de soldul de la finalul anului trecut), la 71,7 miliarde de lei (maxim istoric), pe fondul programului Prima Casa.

De altfel, programul Prima Casa a fost subiectul mai multor discutii la Banca Nationala si al mai multor studii, din cauza riscurilor suplimentare pe care le presupune pentru clienti si banci comparativ cu ipotecarele clasice. Primul risc provine de la faptul ca avansul la Prima Casa este mai mic decat la un credit clasic pentru locuinta (5% fata de minim 15%), ceea ce face ca suma imprumutata in primul caz (ca procent din valoarea locuintei) sa fie mult mai mare in cazul programului guvernamental. Un al doilea risc privine din faptul ca o majorarea a indicelui de referinta pentru dobanda la lei (ROBOR) afecteaza mai degraba un debitor Prima Casa, care se presupune ca are un venit mai mic, decat un debitor de credit clasic.

Creditarea firmelor private treneaza

Prin comparatie, in primele noua luni din acest an, soldul creditului de consum pentru populatie a crescut cu 7,3%, la 57,8 miliarde de lei (maximul din decembrie 2012), evolutie sustinuta si de majorarea veniturilor populatiei, dar si de nivelul redus/accesibil al ratelor reale de dobanda, noteaza economistii Bancii Transilvania.

Adevarata cauza a deprecierii...
Citeste si: Adevarata cauza a deprecierii leului: deficitul extern! Cum a evoluat?

In schimb, creditul directionat spre companii a consemnat un avans de 5% in primele noua luni din an, fata de decembrie 2017, la 116,3 miliarde de lei.

Per total, la finele lui septembrie, ponderea creditului in lei in totalul creditului neguvernamental s-a situat la 65,4% (nivelul maxim din ultimele decenii), se mai arata in analiza BT.

De altfel, componenta in lei a creditului neguvernamental a inregistrat, in primele noua lini din an, un avand de 13,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In schimb, componenta in valuta s-a diminuat cu 4,8%, cel mai accelarat in cazul persoanelor fizice (minus 9,9%).

La depozite, valuta este mult mai atractiva

In cazul depozitelor, situatia este exact pe dos. Economiile in valuta cresc mult mai rapid decat cele in lei (cu 15,5% la valuta si cu 7,5% la lei, in primele noua luni din 2018 fata de aceeasi perioada din 2017). Populatia, in special, apeleaza tot mai mult la valuta pentru a-si pastra economiile, din cauza inflatiei tot mai mari si a tendintei de depreciere a leului. Astfel, depozitele in valuta ale populatiei au avut un avans anual de 19,8%, iar cele in lei de doar 6,5%, in perioada analizata.

Rata anuala a inflatiei se...
Citeste si: Rata anuala a inflatiei in ianuarie 2019: ce scumpiri s-au inregistrat

Raportul credite/depozite revenit pe crestere si a ajuns la 78,7% in septembrie, de la a crescut de la 77,9% in august.

“In scenariul central revizuit recent previzionam cresterea creditului neguvernamental cu dinamici medii anuale de 6,3% in 2018, 3,6% in 2019, respectiv 2,6% in 2020. Pentru depozitele neguvernamentale previzionam majorare cu ritmuri medii anuale de 10,3% in 2018, 8,2% in 2019 si 7,5% in 2020, evolutie sustinuta de majorarea veniturilor populatiei, remiterile lucratorilor din strainatate si perspectivele de consolidare a ratei de economisire, in contextul finalului ciclului economic”, subliniaza economistii BT in analiza citata.


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
ROBOR la 3 luni creste in sedinta de astazi: la cat este cotat