Romania a avut, in 2017, cel mai ridicat nivel de emigratie din UE in randul persoanelor cu varsta intre 20 si 64 de ani, care traiesc in state ale spatiului comunitar (19,7%), cu 12,3 puncte procentuale mai mult fata de valoarea inregistrata in urma cu zece ani. Totodata, un aspect ingrijorator este semnalat de faptul ca 48% dintre cei care au decis sa emigreze in anul 2017 (definitiv sau pentru o perioada de minimum 12 luni) sunt tineri cu varste cuprinse intre 15 si 34 de ani, se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare decembrie 2018, prezentat de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.

In plus, problema demografica este adancita de majorarea sporului negativ al populatiei (numarul deceselor mai mare decat al nou nascutilor) in ultimul an (-3,1% in anul 2017, fata de -2,5% in anul 2016). In acelasi timp, populatia imbatranita (peste 65 de ani) a reprezentat 30% din totalul populatiei Romaniei la finalul anului 2017.

Cauza migratiei? Saracia!!!

“Nivelul scazut de trai este un factor important care explica in buna parte fenomenul migratiei, Romania avand una dintre cele mai ridicate valori ale indicatorului de risc de saracie si excluziune sociala (35,7% comparativ cu media UE-28 de 22,5 la suta in anul 2017)”, se subliniaza in raport.

Potrivit autorilor lucrarii, existenta unor constrangeri de natura structurala la nivel demografic conduce la amplificarea gradului de tensionare a pietei muncii, care a continuat sa se manifeste de la data ultimului Raport (iunie 2018-n.r.), cu influente asupra capacitatii de recrutare de personal calificat, dar si al presiunilor ascendente asupra cheltuielilor salariale.

Cu cat a crescut datoria...
Citeste si: Cu cat a crescut datoria externa totala a Romaniei in primele 11 luni

Care sunt solutiile pentru remedierea acestei probleme structurale (de durata, pe termen lung si pentru rezolvarea careia este nevoie de politici structurale)?

“In vederea reducerii vulnerabilitatilor structurale pe piata muncii si, totodata, a cresterii nivelului de dezvoltare si competitivitate economica, sunt necesare politici pentru: (i) cresterea productivitatii muncii, (ii) incadrarea unei proportii importante din populatia inactiva pe piata muncii, (iii) cresterea gradului de adecvare a pregatirii fortei de munca, (iv) integrarea mai eficienta a tinerilor pe piata muncii sau (v) incurajarea intoarcerii in tara prin crearea de alternative sustenabile in Romania”, se mentioneaza in Raport.

Pentru prima data de la elaborarea acestui raport (2006), BNR a introdus, alaturi de harta riscurilor asupra stabilitatii financiare si o harta a vulnerabilitatilor structurale interne.

“Diferenta mare intre risc sistemic si vulnerabilitate structurala este aceea ca riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt si mediu, prin politici adecvate, in timp ce vulnerabilitatile structurale sunt de durata, pe termen lung si pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale”, a explicat Liviu Voinea.

INS: Inflatie de 3,3% in...
Citeste si: Cu cat au crescut preturile in 2018?

Insolventele, in stagnare ca numar, dar cu impact mult mai mare

In afara de problema demografica, BNR a mai mentionat, la capitolul “vulnerabilitati structurale” disciplina scazuta de plata in economie si vulnerabilitati in bilantul firmelor si nivelul scazut al intermedierii financiare.

“Imbunatatirea evolutiilor macroeconomice in anul 2017 a contribuit la reducerea intr-o anumita masura si a restantelor nebancare din economie, dar volumul acestora ramane la un nivel important (90 miliarde lei, reprezentand 10 la suta din PIB in decembrie 2017, comparativ cu 92,6 miliarde lei in decembrie 2016). Fenomenul insolventei s-a acutizat. Desi numarul firmelor aflate insolventa la finalul lunii septembrie 2018 este aproape egal cu cel inregistrat in anul 2017, rolul in economie al entitatilor intrate in insolventa in anul 2018 este semnificativ mai mare decat cel aferent anului 2017”, se subliniaza in raport.

In cazul intermedierii financiare, aceasta ramane redusa din cauza faptului ca finantarea companiilor nefinanciare este cu mult sub potential.

“Solutiile pentru cresterea gradului de intermediere financiara sunt diverse. Costul finantarii si costul capitalului s-ar putea reduce daca tensiunile aferente cadrului macroeconomic se vor ameliora, iar predictibilitatea legislativa se va imbunatati. Cresterea gradului de educatie financiara in randul publicului si imbunatatirea pregatirii profesionale a angajatilor bancari care interactioneaza in special cu firmele sunt alte solutii care vor sprijini pe termen lung intermedierea financiara”, se mai arata in Raportul BNR.

Cifra de afaceri in crestere,...
Citeste si: Cifra de afaceri Hornbach a crescut cu 7,7%

In privinta riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare, primele doua identificate de banca centrala sunt de natura externa, respectiv deteriorarea increderii investitorilor in economiile emergente si incertitudinile privind evolutiile economice din UE: Brexit si situatia datoriilor suverane in zona euro. Ambele sunt riscuri sunt ridicate si in crestere.

Urmatorul risc identificat (cel de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental) este unul ridicat, dar in stagnare, iar pe locul patru este riscul de tensionare a echilibrelor macroeconomice interne (deocamdata moderat, dar in crestere).

Al cincilea risc din harta BNR este cel legat de evolutii privind piata imobiliara, redus si in scadere.

Sursa foto: Agerpres Foto