Populatia si firmele din judetul Caras-Severin sunt restantierii anului 2018 in ceea ce priveste plata creditelor, atat in lei cat si in valuta, intr-un top realizat in functie de ponderea sumelor restante in totalul imprumuturilor contractate. Pe podium se mai afla judetele Sibiu si Mehedinti.

Totalul creditelor, atat in valuta cat si in lei, acordate populatiei si firmelor din Romania de catre institutiile financiare au ajuns la finalul anului 2018 la 253,746 miliarde de lei, cu 7,84% mai mult fata de finalul anului 2017. Din aceasta suma fac parte si creditele restante, care la finalul anului trecut, s-au situat la 7,55 miliarde de lei, conform informatiilor prezentate de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Din cele 41 de judete ale Romaniei, cel mai mare procent de credite restante din totalul celor acordate se gaseste in judetul Caras-Severin, respectiv 7,4%. De cealalta parte, cel mai mic procent se inregistreaza in judetul Olt, unde creditele restante reprezinta doar 1,54% din totalul creditelor acordate, 2,33 miliarde de lei.

Capitala Romaniei si intreg judetul Ilfov se afla pe pozitia 24, creditele restante reprezentand 2,83% din totalul de 102,227 miliarde de lei. Va prezentam mai jos top 10 judete restante in ceea ce priveste plata creditelor.

Judet Total Credite (valuta+lei) Credite restante (valuta+lei) Procent credite restante
1. Caras-Severin 1,073 miliarde lei 80,4 milioane lei 7,5%
2. Sibiu 5, 447 miliarde lei 395,9 milioane lei 7,2%
3. Mehedinti 1,169 miliarde lei 68,1 milioane lei 5,82%
4. Satu Mare 3,056 miliarde lei 162,4 milioane lei 5,3%
5. Braila 1,988 miliarde lei 104,9 milioane lei 5,27%
6. Bistrita-Nasaud 2,090 miliarde lei 103,7 milioane lei 4,96%
7. Prahova 6,165 miliarde lei 285,6 milioane lei 4,63%
8. Valcea 2,425 miliarde lei 107,7 milioane lei 4,44%
9. Vaslui 1,576 miliarde lei 66,1 milioane lei 4,19%
10.Maramures 3,397 miliarde lei 137,3 milioane lei 4%

In 2018, ROBOR-ul a fost “spaima” romanilor in timp ce taxa pe active a inceput sa le “bantuie” pe banci

Evolutia indicelui ROBOR la 3 luni a fost urmarita cu atentie in 2018 de majoritatea romanilor cu credite in lei si dobanda variabila. Acesta a atins un maxim de 3,47% pe an la nivelul lunii iulie, o crestere cu 1,42 puncte procentuale fata de valoarea la care a fost cotat in prima sedinta a anului. De asemenea, spre finalul anului, evolutia indicelui a starnit diverse controverse intre reprezentantii coalitiei de Guvernare si cei ai Bancii Nationale a Romaniei, fiind aduse in discutie unele suspiciuni cu privire la manipularea acestuia.

De partea cealalta, bancile au fost luate prin surprindere de catre Ordonanta 114/2018 publicata de catre Guvern la finalul anului care prevede, printre altele, o taxa pe active ce va trebui sa fie platita trimestrial. Conform ultimilor modificari ale acesteia, incepand din 2019, taxa se va aplica in felul urmator:

  • 0,1% daca media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni va fi in intervalul 2% -2,5%
  • 0,2% daca media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni va fi in intervalul 2,5% -3%
  • 0,3% daca media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni va fi in intervalul 3% - 3,5%
  • 0,4% daca media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni va fi in intervalul 3,5% - 4%
  • 0,5% daca media trimestriala a ROBOR la 3 si 6 luni va fi peste 4%

Reactiile privind aceasta taxa pe active nu au intarziat sa apara din partea reprezentantiilor bancilor, Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, precizand ca "taxa asta va fi platita de populatie, iar bancile si companiile din energie (taxate si ele cu 2% pe cifra de afaceri -n.r.) doar o colecteaza”.

De asemenea, Francois Bloch, directorul general al BRD, s-a aratat convins de faptul ca taxa pe active va fi schimbata, deoarece impactul asupra mediului de afaceri si al intregii economii pe care il are in forma actuala nu ar aduce beneficii Romaniei.

"Banca Nationala a Romaniei a facut un studiu de impact bazat pe varianta anterioara a ordonantei, pe care l-a facut public. Efectul noii versiuni a taxei pe active este putin mai redus, insa, din cate stiu, BNR nu a publicat un nou studiu de impact, deoarece discutiile continua pe aceasta tema. Mediul de afaceri din Romania a fost extrem de vocal in ceea ce priveste aceasta taxa si impactul pe care il are asupra intregii economii, iar noi inca suntem de parere ca trebuie eliminata. Avem nevoie de o mai buna comunicare, pentru a putea intelege care sunt nevoile autoritatilor si contributiile pe care ar urma sa le facem. Dupa aceea, o lege poate aparea, insa aceasta taxa asa cum este astazi nu aduce valoare economiei romanesti si sunt convins ca va fi schimbata", a precizat Francois Bloch in cadrul unei conferinte de presa sustinuta cu ocazia publicarii rezultatelor anuale.

Sursa foto: fizkes / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri