Autoritățile ar trebui să facă o distincție clară între românii cu venituri minime sau din zona minimă și cei care au o situație financiară relativ bună, având salarii medii sau peste medie. Astfel, ajutoarele ar trebui să meargă numai către aceia care nu au cum să mai strângă cureaua, afirmă Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). În caz contrar, nu se va putea depăși această perioadă dificilă cu inflație mare și dobânzi mari, al cărui șoc trebuie să fie suportat de cei care își permit să facă ajustări.

Odată cu creșterea puternică a prețurilor și cu eforturile BNR de a combate inflația prin scumpirea banilor, mulți români au căzut între ciocanul și nicovala de a avea rate simțitor mai mari la bancă, dar și produse de uz curent mai scumpe.

Cu toate astea, majoritatea românilor cu credite la bănci sunt persoane cu venituri medii sau peste medie și deci pot să suporte dificultățile financiare venite odată cu inflația și cu creșterea dobânzilor, spre deosebire de cei din zona veniturilor minime, spune finanțistul.

În România sunt circa 1,5 milioane de români cu credite, iar aceștia au de regulă salarii peste medie, comparativ cu restul salariaților din țară (circa 4,5 milioane) care au salarii mai mici și față de care este nevoie de o grijă crescută din partea statului, potrivit lui Dănescu.

„Este nevoie de două comportamente: România nu știe să facă separarea corectă. Există o clasă medie și peste medie care poate să facă niște eforturi în momentele de criză și există o clasă care trebuie protejată. Noi n-am știut să calculăm care este proporția dintre acestea”, a declarat Florin Dănescu într-un interviu exclusiv pentru wall-street.ro.

Citește și: Dănescu, Președinte executiv al Asociației Române a Băncilor: Schimbarea ROBOR cu IRCC nu se potrivește tuturor și este ireversibilă

Inflația trebuie absorbită cumva și este o problemă prioritară

Grija statului ar trebui deci să meargă în primul rând pentru cei cu venituri minime, iar nu pentru toți, având în vedere că statul dispune de resurse limitate, iar inflația trebuie să fie absorbită cumva

Inflația nu poate fi înlocuită ca și cum nu ar fi existat prin acordarea unui sprijin sau a unui ajutor, toți trebuie să facem sacrificii. Dacă nu contribuie întreaga societate, nu ne putem aștepta ca lucrurile să se rezolve de la sine.

Florin Dănescu, Președinte Executiv, Asociația Română a Băncilor

La acest moment, inflația este „afecțiunea” care trebuie tratată cu întâietate dintre problemele economiei României, pentru că dacă nu se acționează eficient poate afecta starea populației pe termen lung, potrivit reprezentantului sistemului bancar.

„Prioritatea cea mai mare este inflația, care poate să lovească bunăstarea sau șansele de creștere a bunăstării românilor pe o perioadă lungă de acum încolo”, spune Dănescu.

Ce facem acum ne poate periclita șansa să revenim la o situație bună, cea de dinaintea războiului

Florin Dănescu, Președinte Executiv, Asociația Română a Băncilor

Unul dintre cazurile în care românii au primit ajutor de la stat fără să se facă diferența stării materiale este actuala schemă de plafonări a prețurilor energetice. În acest caz, toți consumatorii casnici, adică și CEO-ul de companie, plătit cu mii de euro lunar, dar și pensionarul care trebuie să se descurce cu câteva sute de lei lunar, beneficiază de prețuri blocate la un prag, dacă se încadrează într-o limită de consum în fiecare lună.

În contextul în care România este țara cu unul dintre cele mai slabe colectări fiscale din Uniunea Europeană, această lipsă de localizare precisă a segmentelor sociale care au nevoie de ajutor este împovărătoare pentru bugetul public, care suferă oricum de un deficit record, având în vedere cheltuielile mari pentru susținerea companiilor afectate de pandemie.

Lipsa informațiilor solide despre economia și societatea românească, probleme acute

Dincolo de faptul că statul ar trebui să aibă un calcul atent al cetățenilor pe care îi ajută să reziste exploziei prețurilor din ultima perioadă, România se confruntă și cu o problemă a colectării de date pe baza cărora să poată opera astfel de calcule.

„Cât este de fapt volumul celor care trebuie ajutați cu adevărat? Avem cifre foarte neclare aici. La fel, faptul că nu știm dimensiunile economiei negre, este o problemă gravă. O altă întrebare ar fi câte dintre salariile minime nu sunt salarii minime?”, a declarat Florin Dănescu.

Citeste si:

    Acesta se referă la cazurile în care anumite firme recurg la manevra de a-și plăti unii angajați cu salariul minim, pe hârtie, însă de a le completa remunerația lunară cu „bani dați la negru”, nedeclarați pentru a nu fi impozitați, aceasta fiind o vorbă de evaziune fiscală foarte dăunătoare pentru bugetul româniei.

    „Nu putem să ne răzbunăm pe stat - nefiind mulțumiți de el - și să evităm să ne facem partea, să ne plătim datoriile. Dacă se continuă așa, este un cerc vicios care nu se va termina niciodată”, a mai spus Dănescu.

    Sursa foto: Wall-Street.ro

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Filip Bodoc
    Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


    Setari Cookie-uri