Cursul de schimb a sărit de 5 lei/euro pentru prima dată în istorie și după aproape cinci ani consecutivi de stabilitate. Economiștii au anticipat constant în ultimii ani depășirea pragului psihologic, dar BNR a reușit mereu să țină leul în frâu, folosind rezervele uriașe pe care le are la dispoziție. Analiștii nu cred ca BNR va lăsa acum cursul complet liber, dar subliniază totodată că este irealist să ne așteptăm la un leu puternic, și un curs mai mic de 5 lei/euro, având în vedere situația economică a țării.
”Guvernatorul BNR (n.red Mugur Isărescu) a dat mesaje în trecut potrivit cărora cursul ar fi prea puternic. Personal, consider că parametrii macroeconomici, în special deficitul, sugerează că leul ar putea să fie mai slab în raport cu euro decât a fost în trecut. Totuși, BNR va încerca să păstreze cel mai probabil un mod ordonat de evoluție a pieței în perioada următoare”, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
”Credem că 5,1 este noua linie în nisip trasă de BNR. Creșterea puternică a cursului de schimb și rolul important jucat de EUR/RON la nivelul încrederii consumatorilor ar trebui să limiteze deprecierea abruptă suplimentară a leului pe termen scurt. Fundamentele slabe legate de deficitele gemene ridicate sunt mai degrabă în favoarea unei deprecieri suplimentare a RON în pași mici în următorii ani”, consideră analiștul șef al Erste/BCR, Eugen Șinca.
Leul a fost stabil în ultimii ani. Poate... exagerat de stabil
Cursul leu-euro a fost extrem de stabil în ultimii ani (vezi graficul de mai sus). Anul trecut, de exemplu, leul chiar s-a întărit, și a ajuns de la 4,9746 lei/euro (în ultima zi de tranzacționare din 2023), la 4,9741 lei/euro (la 31 decembrie 2024).
În 2023 a fost înregistrată o depreciere minoră, de la 4,9474 la 4,9746 lei/euro (creștere de 0,55% a cursului leu/euro).
În 2020, an de pandemie caracterizat de închiderea temporară a economiei și de cele mai dure măsuri de lockdown, leul a pierdut doar 9 bani, reprezentând o creștere a cursului de schimb de 1,89% (de la 4,7793 la 4,8694 lei/euro).
Analiștii nu cred că BNR va lăsa speculatorii să facă legea pe curs
”Cursul este în căutarea unui nou palier de echilibru, dar, cel mai probabil, dincolo de trepidațiile naturale la depășirea unui prag simbolic, banca centrală va juca un rol de amortizor pentru a evita un scenariu în care speculatorii ar genera o volatilitate cu totul deosebită”, menționează Cazacu.
Acum, când cursul a trecut de 5 lei/eur, investitorii sunt preocupați și de incertitudinea politică, în condițiile în care deficitul bugetar a atins un nivel foarte ridicat anul trecut și ar fi de dorit că acesta să se corecteze gradual în anii următori.
Cazacu anticipează două posibile scenarii pentru cursul de schimb după depășirea pragului psihologic.
- Primul ar fi o stabilizare într-un interval de aproximativ 5,05 - 5,1/euro, cu fluctuații posibile și chiar probabile sub și peste aceste praguri.
- Al doilea scenariu ar presupune un curs care ar putea crește treptat, găsind un echilibru peste 5,1 lei/euro.
Un curs de peste 5 lei/euro arată realitatea economiei românești
”Deși ne-am obișnuit cu un curs de sub 5 lei/euro, acum asistăm desigur la un moment psihologic important. Totuși, acesta se aliniază cu niște direcții macroeconomice îndelung amânate și este foarte important de văzut atât nivelul pe care îl va atinge cursul cât și nivelul volatilității”, este de părere Claudiu Cazacu.
Deficitul de cont curent a continuat să crească (+84% y/y în ianuarie-februarie 2025), în timp ce deficitul bugetar a rămas la un nivel comparabil cu cel din perioada similară a anului trecut (-2,28% din PIB în T1'25).
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,28% din PIB, față de deficitul de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,04% din PIB, aferent celor trei luni ale anului 2024.
