România va putea să înceapă discuțiile privind procesul de aderare la moneda europeană abia în următorii cinci - șapte ani, a declarat Guvernatorul Mugur Isărescu. Totuși, cea mai nouă achiziție a Băncii Naționale este o imprimantă care va include România în clubul țărilor care emit moneda europeană. Astfel, chiar dacă vom plăti cu lei cel puțin jumătate de deceniu, țara noastră ar putea să devină o „mină fabrică” de monedă europeană pentru țările membre.
România va dispune, până la sfârșitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat Cristian Popa, președinte al Comisiei de numismatică din Banca Națională a României și membru al Consiliului de administrație al băncii. Totuși, țara noastră este încă la ani și condiții distanță de aderarea la moneda europeană.
Vecinii de la sud de Dunăre ne-au luat-o înainte cu acest proces. Bulgaria, o țară care depinde de turismul estival, va trece la moneda europeană începând cu 2026. Chiar dacă, din punct de vedere economic, Bulgaria este mai săracă decât noi, guvernul a reușit să bifeze toate condițiile de aderare impuse de Banca Central Europeană.
Care sunt condițiile ca o țară să adere la euro?
Țările care vor să adopte moneda europeană trebuie să bifeze patru condiții:
Stabilitatea prețurilor
Țara candidată trebuie să aibă o rată a inflației care nu depășește cu mai mult de 1,5 % media ratelor celor mai performante trei țări membre ale UE. Rata anuală a inflației din România este cea mai ridicată din UE, ajungând la 7,84% în luna iulie 2025.
Sustenabilitatea finanțelor publice
Deficitul bugetar anual nu trebuie să depășească 3% din PIB, în timp ce România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB. De asemenea, datoria guvernamentală nu trebuie să depășească 60% din PIB. Momentan, România se încadrează la această condiție, având o datorie publică de 1.000 de miliarde de lei, adică 56,6% din PIB (aprilie 2025).
Stabilitatea cursului de schimb
Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb II (ERM II) pentru cel puțin doi ani, fără deprecieri majore ale monedei naționale față de euro. Conform specialistului Johan Gabriels, director iBanFirst, România nu a aderat la acest mecanism, având regim de curs de schimb flotant, care permite intervențiile BNR pe piața valutară.
Convergența ratelor dobânzilor pe termen lung
Rata dobânzilor pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor celor mai performante trei țări membre ale UE. România se confruntă cu provocări în acest sens, având rata dobânzii pe termen lung (10 ani, de referință) de peste 7%, în timp ce ținta ar fi de 2%.
Când ar putea România să adere la euro?
România ar putea să reînceapă discuțiile de aderare la euro abia în cinci - șapte ani, este de părere guvernatorul BNR. Cu un deficit bugetar enorm și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, țara noastră trebuie mai întâi să evite recesiunea, abia apoi să se gândească la implementarea monedei europene.
„Din 2018 Banca Națională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima ședință, dacă mi-aduc aminte, la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut trei comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar. Cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci – șapte ani mai discutăm”, a spus Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
Totuși, specialiștii în investiții sunt mai pesimiști decât Isărescu. Conform unui sondaj CFA România, analiștii financiar-bancari se așteaptă ca țara noastră să adere la zona euro în 2035, adică peste zece ani, scrie Hotnews.
De ce nu a aderat România când a putut la euro? Isărescu: au fost decizii politice
România a renunțat la un orizont de trecere la euro în momentul în care a renunțat la o țintă fiscal-bugetară, iar decizia a fost una politică, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. A fost și o decizie politică; președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă (n.red: de a adera la euro). Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj”, spune Isărescu.
Ce înseamnă, practic, o aderare la euro: BNR nu mai ia decizii singură, iar prețurile s-ar putea rotunji în sus
În ceea ce privește posibilele riscuri asociate cu aderarea la moneda unică europeană, reprezentantul iBanFirst menționează că, din experiența altor economii care au făcut această tranziție, unele s-au confruntat cu o creștere a costului vieții datorată rotunjirii prețurilor.
„Tranziția spre euro nu este lipsită de provocări. Experiențele altor țări sugerează un risc de rotunjire a prețurilor în sus, fenomen ce ar putea alimenta percepția unei creșteri a costului vieții. În acest context, este nevoie de politici de ajustare bine gândite pentru a atenua impactul asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, asigurând astfel o tranziție cât mai lină și benefică pentru întreaga populație”, explica Johan Gabriels într-un interviu anterior.
Când vorbim despre rolul Băncii Centrale, după aderarea la euro, aceasta va urma politica monetară a Băncii Centrale Europene. Totuși, băncile naționale care au intrat în zona euro continuă să plaseze în circulație bancnote și monede euro, se ocupă de fabricație, calitate, retragere și control, toate sub autoritatea BCE.
Ce se întâmplă acum în Bulgaria: „Dragostea față de leva” a scos oamenii la proteste
Cel mai recent exemplu în care putem vedea un proces de aderare la moneda unică europeană este Bulgaria, o țară care, cel mai probabil, a accelerat adoptarea euro pentru a-și crește atractivitatea turistică.
Totuși, chiar dacă aderarea la euro are ca efect, pe termen lung, o sporire a economiei, câteva mii de persoane au ieșit pe străzile din mai multe orașe din Bulgaria pentru a protesta față de trecerea la euro.
În ceea ce privește oficialii Băncii Naționale a Bulgariei, aceștia vor fi invitați să se alăture diferitelor grupuri din cadrul BCE, inclusiv Consiliului guvernatorilor, în calitate de observatori, până la aderarea formală.
