Topul ”orașelor smart” din România: Bucureștiul stă prost în comparație cu Cluj-Napoca sau Alba-Iulia

Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting intră în cel de-al treilea an în care prezintă radiografia proiectelor Smart City din România, iar raportul lunii iunie 2020 aduce, pe listă, 594 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 87 de orașe mari, medii și mici din țară, comparativ cu 330 de proiecte din 45 de oraşe, la nivelul lunii martie 2019 – evoluție substanțială, echivalentă cu aproape dublarea numărului acestora.

“Am putea deschide acest raport cu ideea că Smart City merge mereu înainte, indiferent de contextul global, dar ar fi fals. Smart City nu doar că merge înainte, ci se dovedește un ajutor esențial, în special în contextele dificile. Tehnologiile zilei și soluțiile inteligente își găsesc rapid noi roluri, acoperă noi nișe și contribuie, mai mult decît oricând, la sănătatea și securitatea noastră, a tuturor. Doar acum, omul învață, cu adevărat, să folosească resursele inteligente pentru a își asigura nu doar evoluția, ci chiar și existența. Iar acest lucru, păstrând proporțiile, transpiră și din strategiile municipalităților din România. Iar multe dintre ele învață cum să devină Smart City de nevoie, după ce trenul early adopters a părăsit deja stația şi constatăm o explozie de Proiecte Smart City”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Cum arată topul primelor orașe

Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (106), Cluj-Napoca (54), Timișoara (26), Arad (19), Iași (19), Brașov (18), București – Sector 4 (18), Oradea (17), Sibiu (16), Piatra Neamț (15), conform unui com

Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City - Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene.

“Cum s-a tradus pandemia la nivelul marilor, mediilor și chiar micilor municipalități din România? Cu un pic din toate: elan, retragere, panică, încredere, nervi și suspiciune. Interacțiunile noastre cu municipalitățile, în demersurile de a realiza acest raport, au însemnat luni de tăcere, respectarea absolut relativă a termenelor legale de răspuns la solicitările de informații, și un hei-rup, pe ultima sută de metri, al unor responsabili care au sesizat poate și oportunitatea de imagine generată de prezența în actualul raport. Am vorbit și cu primari care ne-au prezentat detaliat strategia Smart City, dar și cu edili care, dacă i-am suna și astăzi, ne-ar răspunde tot întrebându-ne ce vrem de la ei”, adaugă Bărbuț.

Citeste si:
FOTO | Cât de corect se poartă masca într-un mall din București
FOTO | Cât de corect se...

Vechiul lider este confirmat și de această ediție - verticala Smart Mobility, care se detașează semnificativ, în prezent, inclusiv în contextul atenției sporite la siguranță și sănătate, lucru ce se reflectă în transporturi - acoperită de nu mai puțin de 188 proiecte, cu peste 100 mai multe decât în anterioara raportare. La distanță urmează Smart Governance, cu 130 de proiecte, verticala ce urcă de pe a treia poziție a clasamentului. Podiumul este completat de Smart Living, cu 121 de proiecte, în cădere cu o poziție. Urmează Smart Economy, care își menține locul al patrulea, cu 84 de proiecte. Ultimele două poziții sunt disputate tot de Smart Environment, cu 42 de proiecte și, respectiv, Smart People, cu 29 inițiative.

Sursa foto: Shutterstock.com

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Citește și
Parteneriat strategic româno-elvețian: ce soluție oferă
Setari Cookie-uri