Lumea se schimbă. România ce face?

Cu trei ani în urmă am publicat un volum cu titlul ”Lumea se schimbă. România ce face ?”. Acum, mă văd nevoit să reiau ideea pentru că de atunci, Lumea chiar s-a schimbat iar România nu a făcut nimic pentru a se adapta acestei schimbări.

Adevărul este că Lumea s-a schimbat chiar mai repede și mai profund decât prevedeam în volumul citat mai sus, desigur și ca urmare a efectelor crizei covid dar și pentru că sistemul economic mondial a avansat rapid spre o nouă fază a revoluției industriale ceea ce a determinat ca pe piața mondială concurența comercială să fie surclasată de concurența tehnologică. Lupta de concurență dintre principalii actori economici ai lumii s-a manifestat mai mult în interiorul lanțurilor valorice, ceea ce a condus la inversarea direcției fluxurilor factorilor de producție de la delocalizare spre relocalizare.

Schimbarea este atât de amplă și de profundă încât putem vorbi despre existența unui vizibil trend de schimbare, chiar al modelului liberal al funcționării ecomomiei globale. Apar întrebări din ce în ce mai justificate de evenimente ale realității economice și politice relative la necesitatea și posibilitatea menținerii caracterului globalizant al economiei mondiale, la dorința sau posibilitatea establishment-ului politic al principalelor puteri economice de a menține un echilibru între mijloacele comerțului liberalizat și cele ale protecționismului.

Unul dintre evenimentele cele mai importante care evidențiază trendul schimbărilor este Parteneriatul Economic Comprehensiv Regional.

Așa după cum presa internațională a anunțat, națiunile din Asia Pacific, inclusiv China, Japonia și Coreea de Sud, au semnat pe data de 15 noiembrie ac. cel mai mare acord regional de liber schimb din lume, care cuprinde aproape o treime din populația lumii și din produsul intern brut.

Înalți oficiali din 15 națiuni care includ, de asemenea, Australia, Noua Zeelandă și cei 10 membri ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est au încheiat Parteneriatul Economic Comprehensiv Regional sau PECR - al cărui creere a durat aproape un deceniu - a fost semnat în ultima zi celei de a 37-a ediție a Summitului Asean.

Finalizarea negocierilor este un mesaj puternic care afirmă rolul Asean în sprijinirea sistemului comercial multilateral și va contribui la dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare care au fost întrerupte din cauza pandemiei, precum și la sprijinirea redresării economice a țărilor din zonă.

Apariția Parteneriatului Economic Comprehensiv Regional prin care națiunile din Asia Pacific, inclusiv China, Japonia și Coreea de Sud, au semnat pe data de 15 noiembrie ac. cel mai mare acord regional de liber schimb din lume, care cuprinde aproape o treime din populația lumii și din produsul intern brut schimbă radical datele geopolitice și geoecomomice. Atacului protecționist american i se opune acum o forță extrem de importanată care prin praticarea liberului schimb zonal anihilează în mare măsură efectele războiului comercial declanșat de Administrația Trump. Mai mult, poate genera un efect de rupere a dependenței tehnologice pe care zona asiatică o avea față de SUA ca și o presiune concurențională enormă pe exporturile americane în zona respectivă. Din punct de vedere al leader-ship-ului economic și politic, SUA primește o lovitură din partea Chinei care s-a dovedit capabilă să creeze cea mai impotantă zonă mondială de liber schimb, ceea ce SUA nu a reușit în pofida parteneriatului strategic pe care îl are cu multe țări semnatare ale Parteneriatului.

Nu știm încă modul în care va reacționa noua Administrație Biden și nici poziția celor mai importante țări europene dar în niciun caz nu ne putem imagina instaurarea ”păcii globale” pe piața mondială prin conlucrarea amiabilă a celor doi coloși economici ai momentului: SUA și China. Interesele, contradicțiile și concurența dintre ele nu pot fi reduse la discuții și negocieri diplomatice. SUA va încerca să-și mențină rolul de leadership mondial obținut încă de la sfârșitul celui de al doilea război mondial, China va încerca să devină ea leadership mondial.

Crearea zonei asiatice de liber schimb este expresia consolidării unui nou și exprem de viabil pol al puterii economice mondiale actuale. Relația celor alți doi poli de putere: SUA și Uniunea Europeană, cu acesta nu va fi simplă și nici lipsită de momente de dură încrâncenare concurențională. Zona asiatică deține nu numai o imensă piață de desfacere dar și un avans tehnologic în domenii ale revoluției industriale digitalizate.

Dovadă a acestei posibilități tehnologice avansate existente în cadrul PECR sunt documentele celei de-a 11-a ediție a Forumului anual de bandă largă mobilă (MBBF) (oct.2020) unde vicepreședintele Huawei a vorbit cu liderii din sectoarele telecomunicațiilor și tehnologiei digitale despre noua valoare pe care 5G o poate aduce diferitelor industrii din întreaga lume.

S-a arătat în cadrul Forumului că implementarea globală a 5G progresează rapid. În calitate de lider în acest domeniu, Huawei a instalat deja peste 600.000 de stații de bază în peste 300 de orașe, asigurând peste 160 de milioane de conexiuni 5G. Serviciile 5G din China oferă acum viteze de sute de Mbps, iar o gamă largă de servicii 5G au fost deja implementate în mai mult de 20 de industrii, inclusiv asistență medicală, porturi, siderurgie, rețele electrice, minerit și producție.

Adoptarea 5G în industrii a trecut de la verificarea tehnică la implementarea comercială. Începând cu 30 septembrie 2020, s-au implementat peste 5.000 de proiecte inovatoare 5G și s-au semnat peste 1.000 de contracte de afaceri 5G cu costuri extrem de competitive la nivel mondial. Huawei estimează că prețul mediu al modulelor 5G va ajunge la aproximativ 100 USD până la sfârșitul anului 2020 și va atinge 40 USD până la sfârșitul anului 2022. ( vezi : ”Financial Intelligence”. 16.oct.2020).

Fără îndoială, capacitatea comercială și tehnologică ridicată a PECR va determina o mai mare atractivitate pentru multe alte economii naționale din diferite ale zone, fie ele europene, africane sau din America centrală și de sud. Este foarte probabil ca în viitorul apropiat, direcția fluxurilor comerciale și de transfer tehnologic să aibă ca orientare prioritară zona reprezentată de PECR.

Analiști economici occidentali consideră că prin constituirea PECR: ”puterea economică mondială se mută din America în Asia”. ( vezi : "Why the U.S. Could Be the Big Loser in the Huge RCEP Trade Deal Between China and 14 Other Countries". Time. 18 November 2020. Retrieved 18 November 2020.c)

Poate este prematur să tragem o concluzie dar nu putem să nu fim de acord cu ideea apariției unui extrem de important element de schimbare a raportului de forțe în planul concurențional al pieței mondiale.

Crearea zonei de liber schimb ridică gradul de eficiență și de competiție nu doar în plan comercial dar și al ceea ce numin lanțuri valorice în sensul creării unor legături de cooperare în domeniul cercetării - dezvoltării între țările membre cu consecințe directe asupra reducerii costurilor. Vom asista la ceea ce analiza economică numește ”localizarea zonală a lanțurilor valorice”, importantă nu doar din punctul de vedere al reducerii costurilor de logistică și transport dar și al obținerii capacității zonale de producere și asimilare a celor mai noi și performante elemente de tehnologie digitală.

Ne putem aștepta la apariția unei oferte de tehnică și tehnologie digitală (inclusiv 5G) extrem de competitivă a zonei PECR care ar putea pune în dificultate competitorii europeni și americani.

Cum interpretează România această situație nouă și extrem de importantă prin efectele ei profunde și extinse asupra economiei mondiale, cu implicații directe sau indirecte, imediate sau întârziate, dar sigure, asupra tuturor economiilor naționale?

Cum evaluează în aceste condiții modul de trecere la 5G, având în vedere condițiile concrete pe care le oferă Compania Huawei, aflată acum în contextul mult mai favorabil al unei grupări de liber schimb ce îi oferă un și mai important potențial concurențional față de alte firme?

Nu știm. Nu există nicio reacție oficială în acest sens, mai mult, programele electorale/de guvernare apărute în aceste zile nu fac referire la exsitența vreunei idei privind poziția și rolul economiei românești în noul context al economiei mondiale din care, volens-noles facem parte. Într-o mărginire provincială, singura idee relativă la poziția României în contextul economiei mondiale este limitată la zona Uniunii Europene dar, și mai grav, nu prin prisma participării la conceperea politicilor europene ci doar prin prisma simplist mercantilistă a accesării fondurilor comunitare.

Din păcate, timpul nu trece în favoarea României. Lipsa de adaptare la schimbarea cadrului și funcționării economiei globale ne va marginaliza și mai mult, la periferia economiei moderne.

Sursa foto: Agerpres


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Internațional »



Setari Cookie-uri