Rusia a atacat Ucraina în dimineața zilei de 24 februarie, un atac demult prevăzut, dar neașteptat în epoca diplomației. Comunitatea internațională s-a amăgit cu aparentele negocieri ale lui Vladimir Putin și s-a trezit cu o invazie în Estul Europei. „Dacă invazia militară va fi la scară largă, atunci vom avea de a face cu cea mai mare criză de securitate din Europa de la terminarea Războiului Rece. Ca să mă exprim plastic, ar fi ca un cutremur de peste nouă grade pe scara Richter, anunțat, din 2014, de un alt seism major, care a fost anexarea Crimeei”, a declarat Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și membru în consiliul de experți al Laboratorului pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS).
Pe 24 februarie 2022 a debutat dimensiunea militară a conflictului ruso-ucrainean. Intervenționismul Federației Ruse, concretizat în masarea de trupe la granița cu Ucraina de aproape jumătate de an, a fost o evidentă formă de presiune (geo)politică și, concomitent, parte a unui război hibrid.
”Cea mai presantă necunoscută este magnitudinea intervenției militare a Federației Ruse. Vom asista cu alte cuvinte la o invazie militară la scară mare a Federației Ruse în Ucraina? Cred că Federația Rusă nu vizează o astfel de intervenție și nu are resursele pentru o astfel de intervenție. O altă necunoscută este reziliența politică a Ucrainei. Anexarea Crimeei din 2014 nu a pus în discuție acest aspect. Nu în ultimul rând, după doi ani de pandemie și după noua criză din Ucraina, ar trebui să ne uităm mai atent la ce înseamnă reziliență democratică”, a declarat cercetătorul, pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Consecințele invaziei rusești în România
Din perspectiva securității militare, a suveranității politice și a integrității teritoriale, România este în siguranță, aceasta fiind afirmația făcută de autoritățile române, la unison. Bineînțeles, în spatele afirmației stă NATO și capacitatea de protecție a alianței.
Cu toate acestea, efectele economice nu vor fi la fel de ușor de suportat.
”Covârșitoarea majoritate a populației din România nu își permite nici prețuri mai mari la energie, și nici o rată mai mare a inflației. Să nu uităm că, dincolo de componenta militară, securitatea are și o componentă socială. Iar criza din Ucraina poate avea un efect important asupra unei calități a vieții și așa diminuată în România, după doi ani de pandemie. Nu trebuie neglijate nici efectele unei potențiale migrații, a cărei magnitudine depinde de reziliența politică a Ucrainei”, mai spune cercetătorul.
Citeste si:
Totodată, cercetătorul insistă că leadershipul politic din România ar trebui să dea securității sociale, economice și instituționale, aceeași atenție pe care a acordat-o până acum securității militare.
Invazia rusească în Ucraina, un plan bine pus la punct
Politica expansionistă a Rusiei, moștenită de la lider la lider, este motto-ul lui Vladimir Putin, iar crezul că Ucraina îi aparține l-a împiedicat să acționeze diplomatic. Având în vedere patternurile comportamentale ale Federației Ruse, mai exact, intervenționismul concretizat în „conflictele înghețateˮ de la Marea Neagră și la acțiunile neo-imperiale din Georgia 2008 și Ucraina 2014, acțiunea nu e surprinzătoare.
”Nu e surprinzătoare nici recunoașterea de către Federația Rusă a „independențeiˮ regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Relativ surprinzătoare sunt atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii de securitate a Ucrainei. Chiar dacă par „chirurgicaleˮ, aceste atacuri produc victime, direct și indirect. Și creează percepția unui conflict la scară largă. E greu de spus acum dacă războiul va fi la scară largă. Cert este că simpla percepție a unui război la scară largă poate produce efecte politice, economice și sociale majore, și nu doar la nivel regional, ci și la nivel internațional”, a explicat Dumitrescu.
Citeste si:
Federația Rusă a creat clivaje importante în Europa și în 2003, în contextul războiului din Irak, și în 2014, după anexarea Crimeei, dar și cu alte ocazii.
”Pentru rezolvarea crizei de securitate din Ucraina este imperativ ca „vechea Europăˮ să acționeze concertat cu „noua Europăˮ. Și împreună cu Statele Unite. În caz contrar, e probabil că Federația Rusă va produce și alte crize de securitate în statele în care clamează că are interese privilegiate”, mai spune cercetătorul.
Cât mai poate rezista Ucraina invaziei rusești
După doi ani de pandemie și un conflict anterior în 2014, Ucraina devine o pradă ușoară în fața Federației Rusiei.
”Important este ca Ucraina să dovedează reziliență instituțională și politică, iar solidarizarea leadershipului politic cu cetățenii este crucială în aceste momente. O potențială prăbușire politică a Ucrainei este mult mai gravă decât o înfrângere militară, care, de regulă, are loc în etape. După mine, ceea ce pare în acest moment o invazie la scară largă a Federației Ruse în Ucraina este tot parte a unui război hibrid, care are obiectivul de a destabiliza politic Ucraina, începând cu decredibilizarea masivă a leadershipului politic”, a adăugat cercetătorul.
Citeste si:
Tot el mai spune și că Federația Rusă dorește să facă Ucraina indezirabilă pentru NATO, și NATO indezirabil pentru majoritatea populației, astfel folosind tehnicile unui război hibrid.
Consecințe pentru Federația Rusă
Atacatorul Ucrainei, Rusia, nu va rămâne nesancționat la nivel internațional. Potrivit informațiilor furnizate de Dumitrescu, din 2014, Federația Rusă se confruntă cu probleme economice importante.
”O bună parte a cetățenilor ruși, poate chiar majoritatea, a înțeles deja că regimul politic patronat de Vladimir Putin le poate oferi o anumită stabilitate, pentru că autocrațiile sunt foarte stabile. Dar nu le poate oferi prosperitate și nici putere politică. Cu excepția pensionarilor și a bugetarilor, care sunt suporterii tradiționali ai lui Vladimir Putin, ceilalți cetățeni nu vor înțelege cum îi amenință Ucraina. Și de ce vor trăi mai prost în următoarele luni și ani. Pentru a-i convinge, aparatul de propagandă al Kremlinului va lucra la turație maximă în următoarele luni, iar imaginea „Rusia cetate asediatăˮ va fi pe toate tarabele. Propaganda nu trece însă de experiența personală, așa că proasta guvernare nu poate fi fardată la infinit”, a adăugat cercetătorul.
Citeste si:
Ținând cont de acestea, pe termen scurt și mediu, invazia Ucrainei ar putea decredibiliza pe plan intern regimul oligarhic al lui Vladimir Putin. Pe plan extern, Federația Rusă va fi din ce în ce mai izolată în raport cu statele occidentale.
”În contrapartidă, Moscova va apăsa puternic pedala Ostpolitikului inițiat în 2014. Se va accentua cu alte cuvinte orientarea Mosovei spre China, India și spre alte centre de putere cu potențial regional din Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Consecința va fi creșterea dependenței economice a Federației Ruse față de China. Simultan, va fi din ce în ce mai dificil pentru statele occidentale să joace cartea rusească în competiția cu China, marele rival strategic din secolul XXI”, mai spune Dumitrescu.
Nu în ultimul rând, Dumitrescu a vorbit și despre implicația Belarusului în invazia în Ucraina. Belarus face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, precum și din Uniunea Economică Eurasiatică.
Citeste si:
”În pofida rolului de strongman pe care îl joacă Aleksandr Lukașenko, autonomia politică a Minskului este limitată în raport cu Moscova. Modul de operare ale Federației Ruse în raport cu Belarusul reprezintă, de fapt, modul de operare pe care Federația Rusă îl dorește instituționalizat în sfera sa de influență. În care va fi aplicată doctrina Brejnev, a suveranității limitate”, a conchis Lucian Dumitrescu.
Sursa foto: Italian Air Force- NATO Air Command/ Facebook
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
