Am putea avea gaze nu doar suficiente, ci și ieftine, cu condiția să negociem ferm cu Rusia în loc să lăsăm panica să ne conducă. Soluția este mai simplă decât pare și a fost deja discutată de ceva timp la nivelul Comisiei Europene. Cum am ajuns însă la situația actuală și ce putem face? Ne ajută cu răspunsuri Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul EFOR.

Pe 26 iunie, miniștrii Energiei din statele Uniunii Europene se reunesc de urgență pentru a discuta situația aprovizionării cu gaze, în contextul unei ipotetice tăieri a livrărilor din Rusia. În ultimele zile s-a discutat tot mai mult despre scenarii precum raționalizarea gazelor naturale în sezonul rece sau o reducere voluntară a consumului cu 15% în toate statele membre. Însă, avertizează Otilia Nuțu într-un policy brief care poate fi citit integral AICI, în realitate UE are o poziție de negociere mai bună decât Rusia și poate impune Gazprom un preț plafonat al gazelor – deoarece, în termeni foarte simpli, rușii nu au ce să facă cu gazele dacă europenii nu le cumpără. Iar peste 70% din exporturile Gazprom sunt către UE.

Citește și: Kremlinul nu este interesat să sisteze livrările de gaz către Europa

Planul lui Mario Draghi

În ciuda amenințărilor Kremlinului, acesta nu își poate permite să taie livrările de gaze către Uniunea Europeană, afirmă expertul în energie, pentru că nu ar avea ce să facă cu excedentul nevândut. Deși Rusia vrea să dea impresia că UE este foarte dependentă de ea, de fapt este mai degrabă invers. Statele europene ar trebui să acționeze unitar și să impună - atât în avantajul lor, cât și ca o formă de sancțiune - un preț maxim al gazelor rusești, stabilit, de pildă, la nivelul din 2020.

”Nu am venit eu cu ideea asta, Mario Draghi a venit cu ideea”, ne-a explicat Otilia Nuțu. Premierul demisionar al Italiei susține acest plan încă de la sfârșitul lunii mai, când l-a discutat și cu Casa Albă. Nu a reușit însă să convingă toate statele UE – iar Germania și Olanda s-au opus vehement.

”Principala obiecție la o plafonare a prețului gazelor a fost temerea că Rusia va opri livrările. Dar ea pică odată ce livrările sunt deja tăiate”, a explicat Draghi, la sfârșitul lunii iunie. Între timp, însă, Kremlinul a reușit să producă panică la nivelul UE folosind ca instrument Nord Stream 1 și mai ales revizia tehnică a gazoductului de la mijlocul lunii iulie. În ipoteza în care Rusia ar fi închis complet robinetul profitând de această revizie, au fost formulate la Bruxelles planuri de raționalizare și reducere voluntară a consumului – dar și acestea au întâmpinat opoziția unor state membre ale Uniunii.

La gaz ai constrângeri fizice care fac ca Gazprom să nu poată face altceva decât să accepte condițiile pe care le impui per ansamblu, pentru toată Uniunea Europeană. Toți împreună suntem mult mai puternici ca Gazprom.

Otilia Nuțu, expert energie EFOR

Rusia nu are ce face cu gazele naturale nevândute

Însă închiderea completă robinetului este, practic, imposibilă, spune Otilia Nuțu, pentru că Rusia pur și simplu nu are ce face cu gazele nevândute. Capacitățile sale de stocare, cel mai probabil, sunt aproape la limită – cifrele sunt secrete, dar se pot face calcule dată fiind reducerea livrărilor către Europa. Gazele nu pot fi reorientate către Asia sau alte piețe mai devreme de 2025, deoarece nu există infrastructura.

Iar scenariul în care Rusia ar elibera în atmosferă acest surplus este sinucigaș. ”Asta ar însemna același lucru ca războiul nuclear. Dacă dai drumul la tot acest gaz în aer, murim cu toții din cauza încălzirii globale. E de 80 ori mai puternic ca CO2”, explică expertul în energie.

Citește și: Ce spun specialiștii despre o raționalizare a gazelor la iarnă

Ca urmare, Rusia blufează și încearcă să întrețină panica pentru ca cetățenii europeni să pună presiune pe guverne, iar acestea să nu poată negocia de pe poziții de forță cu Kremlinul. ”Miza este ce se întâmplă anul ăsta. Rusia blufează masiv pentru a ne diviza acum. Nu riscăm de 2030, nici măcar 2023, ci exact de anul ăsta, în care e pur și simplu un «showdown»: care trage primul. Putin se bazează pe faptul că europenii sunt mai speriați de electorat și atunci blufează”, spune Otilia Nuțu.

De ce au rămas unele state europene fără gaze rusești

Și atunci, de ce Kremlinul a tăiat livrările de gaze către unele state? Pentru că toate contractele cu Rusia sunt bazate pe prețurile spot, cele de pe bursă. Atunci când Rusia taie livrările către o țară, chiar și una cu un consum mic, ”prețurile de la bursă explodează și dintr-o manipulare pe o cantitate mică reușesc să încaseze mai mult din celelalte contracte în derulare”, explică Otilia Nuțu.

De pildă, Rusia a tăiat livrările de gaze către Olanda (unde exporta circa 5-6 miliarde de metri cubi pe an) și Bulgaria (aproximativ 2 miliarde metri cubi pe an). Dar, în realitate aceste state nu sunt mari importatori: ca ordin de mărime, Azomureș consuma 1 miliard de metri cubi pe an. Impactul e însă substanțial pe bursă.

Per total, dacă se menține trendul actual, Rusia nu ar pierde anul acesta mai mult de o cincime din livrările sale totale de gaze către UE, adică circa 30 de miliarde de metri cubi. Pentru acest volum ar exista capacitate de stocare, iar pierderile Gazprom sunt mai mult decât compensate de creșterea prețurilor. Mult mai mult, însă, nu se poate tăia, spune Otilia Nuțu.

Plafonarea prețului gazelor, o formă de sancțiune

În aceste condiții, în UE ar trebui să venim cu un preț atât de mic încât să afecteze serios Gazprom și nici să nu se poată negocia mai jos. ”Prin această plafonare, UE poate să ofere un «deal» atât de bun încât nu va mai exista impulsul politic de a negocia altceva. Nu vei putea obține un «deal» mai bun. Ideea este să ne unim la acest minim. Nu să negociem un preț, ci să îl impunem ca o sancțiune, fiindcă îl putem impune și pentru contractele existente, tăind practic prețul, exact așa cum ai tăiat cantitățile când ai impus embargoul pe petrol”, afirmă Otilia Nuțu.

Citește și: Cum acoperă Occidentul costurile războiului lui Putin. SUA a importat mai mult petrol rusesc decât Ungaria chiar și după invazie

Ne putem aștepta în mod realist ca UE să adopte acest plan? Expertul în energie spune că da, cu condiția să nu lăsăm panica să ne conducă. ”Acum toată lumea a început să zburătăcească, ca niște găini fără cap, din momentul în care Gazprom a tăiat livrările pe Nord Stream 1. E un moment de panică generalizată, speculată probabil și de diverși care vor să facă «business as usual». S-a uitat ce se discuta acum 2-3 săptămâni.”

Momentan, însă, oficialii europeni în frunte cu Ursula von der Leyen vorbesc doar despre raționalizare și reducerea cererii la nivel european. Rămâne de văzut dacă discuțiile între miniștrii Energiei vor schimba abordarea problemei gazelor naturale rusești.

Sursa foto: gudak / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri