14 imagini
Inteligența artificială este văzută de unii ca o cale de simplificare a vieții oamenilor, care nu vor mai fi forțați să facă anumite munci repetitive ce pot fi executate de roboți. Deși astăzi pare SF, mâine traficul auto sau liniile de producție din uzine ar putea fi automatizate, dar, până atunci, AI-ul se poate implica astăzi în protecția și cercetarea mediului înconjurător. O arată și inițiativa Huawei Tech4All prin care compania investește în proiecte care ajută în domenii ca educația, sănătatea, dezvoltarea și mediul.
Ce înseamnă avansul tehnologic dacă el nu are îndeajuns de multă permeabilitate încât să atingă mai multe nivele ale societății, dar și mai multe activități economice și arii din industrie. Tehnologia nu ar trebui să îmbunătățească doar lumea IT-ului sau doar industria producătoare, ci toate zonele din economice, chiar și cele care nu sunt concentrate pe profit, ci pe un standard mai bun al vieții sau pe protecția mediului.
Cam aceasta este, în linii mari, și concepția celor de la Huawei care a stat la baza inițiativei Tech4All, care a celebrat cinci ani de activitate în cadrul „Innovations for Biodiversity Forum”. Aliniată încă de la început cu cerințele și criteriile trasate de ONU prin Țintele de Dezvoltare Sustenabilă, inițiativa a pus umărul la bunul mers a 53 de proiecte de bioconservare a naturii din întreaga lume.
Care sunt problemele de mediu din Europa și zonele care au nevoie de ajutor
Lacul endoreic Neusiedl din Austria. Sursă foto: Wall-Street.ro
Pe parcursul „Innovations for Biodiversity Forum”, s-a discutat despre unele dintre zonele din Europa unde trebuie făcute investiții pentru a se susține viața anumitor specii protejate sau pentru a ajuta populația locală. Proiectele de bioconservare ale Tech4All în Europa sunt diverse, iar printre ele se numără și un program prin care s-a monitorizat, utilizându-se tehnologie pe bază de AI, ecosistemul din preajma lacului Neusiedl din Austria.
Concret, în acea zonă mlăștinoasă, populația de stuf trece printr-o schimbare, experții biologi observând un declin ce afectează viața păsărilor și a altor vietăți din această zonă protejată. Încă din 2021, aparatură de înregistrare și monitorizare audio au cules peste 2 milioane de fișiere audio de la 69 de specii diferite de păsări care trăiesc pe lacul Neusiedl și în împrejurimi.
Folosindu-se de toate aceste materiale audio, culese pe întreaga durată a anului, experții pot să construiască un plan de conservare precis al ecosistemului, inclusiv posibilitatea de a porni voit focuri ce țin în frâu modul în care se extinde stuful din zonă, pentru a nu afecta animalele care se cuibăresc în stuf. Practic, prin aceste focuri, stuful vechi, uscat, este eliminat, ceea ce permite creșterea de stuf nou și protejează biodiversitatea.
În trecut, stuful era cules de oameni, dar acest obicei s-a oprit de mai multe decenii, iar stuful acoperă zone tot mai vaste, ne fiind controlat. „Prin acest studiu, am investigat dacă anumite focuri atent plasate pot avea același efect pe care-l avea în trecut culesul stufului”, a explicat Dr. Christian Schulze de la departamentul de cercetare al biodiversității din cadrul Universității din Viena. „Până acum, am ajuns la concluzia că stuful cel mai vechi găzduiește cele mai multe specii de păsări, dar focuri controlate ajută, per total, ecosistemul să se dezvolte”, a punctat acesta.
Ce află oamenii de știință ascultând păsările sălbatice
Sistemul de monitorizare al Huawei, alimentat cu energie solară. Sursă foto: Wall-Street.ro
Zona supravegheată a parcului natural ce cuprinde și lacul Neusiedl are o suprafață de circa 180-189 hectare de stuf, amenajările din zonă încheindu-se în urmă cu circa 30 de ani. Cam tot de atunci, stuful nu am ai fost supravegheat. Per total, întreaga zonă naturală are circa 18.000 de hectare, fiind una dintre cele mai mari cu acest tip de vegetație din Uniunea Europeană.
Experții spun că sunt folosite 56 de microfoane mici de monitorizare, fiecare cu baterii și un card de memorie pentru înmagazinarea fișierelor audio. Aceste microfoane înregistrează pe anumite perioade trilurile păsărilor, oamenii de știință fiind curioși să afle mai multe și despre comportamentul diverselor specii din acest microclimat.
Este interesant, de pildă, cum cântă masculii care curtează femele, cum cântă femelele sau cum „anunță” păsările începutul perioadei de migrație. Pentru a susține acest efort, Huawei a furnizat două echipamente alimentate prin energie solară Huawei Guardian. Aceste elemente, montate pe niște puncte de observație, sunt autonome în sensul în care experții nu trebuie să meargă să le verifice, încărcându-se cu energie de la soare. Prin comparație, microfoanele de mici dimensiuni prinse de țăruși peste tot prin zona mlăștinoasă trebuie verificate periodic, pentru a culege cardurile SD și pentru a înlocui bateriile.
Varietatea și numărul păsărilor este pus în pericol nu doar de evoluția stufului, ci și de schimbările climatice care afectează creșterea nivelului apei, ciclurile naturale fiind date peste cap de schimbarea temperaturii. În efortul de monitorizare, AI-ul este utilizat pentru a recunoaște trilurile diverselor păsări, pentru a ușura munca de categorisire și analiză a oamenilor de știință, un efort îngreunat de faptul că nivelul de calitate al înregistrărilor poate fi afectat de vânt sau de alte elemente de vremea potrivnică.
Ce alte proiecte de protecție a biodiversității mai susține inițiativa Tech4All
Zona parcului natural este vizitată de turiști, dar și de localnici. Sursă foto: Wall-Street.ro
Huawei investește și în alte proiecte de protecție și studiu a biodiversității din Europa. În cadrul evenimentului care a avut loc în Viena, presa a putut afla mai multe despre niște proiecte din zona scandinavă, dar și din Polonia sau Grecia.
Concret, în Polonia, eforturi similare a biodiversității sunt duse din dorința de a se creiona mult mai detaliat o hartă a varietății de specii din Parcul Natural Białowieża. De asemenea, Huawei susține și startup-ul grecesc Probotek, care se află în spatele unui sistem care utilizează drone și un sistem de senzori de monitorizare pe bază de inteligență artificială pentru a limita incendiile de pădure.
Această tehnologie, care se folosește de conectivitatea oferită de 5G, este testată într-unul dintre cele mai mari parcuri din zona Atenei, unde se testează ideea „regulii de aur” de 15 minute, care spune că un incendiu forestier poate fi oprit și gestionat dacă forțele de stingere ajung la fața locului în cel mult un sfert de oră de la declanșarea vâlvătaiei. Sistemul poate notifica și rezidenții prin niște atenționări în stil „Ro-Alert” în cazul în care evacuarea zonei devine necesară, pe lângă că poate alerta pompierii, poliția și ambulanța. În primă fază, însă, dronele trimise la zona monitorizată de unde a început incendiu, pot pulveriza apă și spumă pentru a opri focul într-o fază incipientă.
O altă inițiativă, în Norvegia, a fost concepută, de asemenea pe bază de AI, pentru a proteja populația subacvatică de somon de Atlantic. Specii invazive de somon ajunse în aceste ape pun în pericol somonul de Atlantic, ceea ce pune pescarii din zonă într-o poziție complicată. Doar în 2023, sistemul a reușit „filtrarea” a peste 6.000 de exemplare de somon invaziv, iar oamenii de știință speră că această tehnologie poate fi extinsă pentru a monitoriza întreg sistemul de răuri din Norvegia.
În cadrul călătoriei, presa a putut observa îndeaproape eforturile de conservare din zona lacului endoreic Neusiedl. Acesta este, conform definiției standard, un „lac fără scurgere de suprafață sau subterană, în care aporturile de apă sunt pierdute prin infiltrație sau evaporație”. Am putut observa condițiile de la fața locului, dar și aparatura montată cu susținerea Huawei. Din păcate, nivelul investiției nu ne-a fost comunicat, dar biologii prezenți au dat de înțeles că sumele nu sunt deosebite, fiind vorba de o susținere care vine din mai multe direcții pentru aparatura de mai multe tipuri montată în teren.
