Vinul bun incepe din vie

Nicolae Itu este specialistul �n vinuri albe. Creatiile sale au fost recompensate cu medalii de aur si argint la cele mai prestigioase concursuri de la Bucuresti, Bruxelles sau Ljubliana. Nascut la Murfatlar, capitala vinului rom�nesc, el a fost fascinat din copilarie de mestesugul vinului si s-a ambitionat ca, dupa terminarea studiilor, sa lucreze la crama de la Murfatlar.

Astazi Nicu Itu face parte din Asociatia Degustatorilor Autorizati din Rom�nia si a jurizat �n multiple competitii de vinuri, interne si internationale. Cele mai medaliate vinuri ale sale sunt Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Lacrima lui Ovidiu, Rai de Murfatlar 2001 Grand Reserve si au fost obtinute folosind cele mai moderne tehnici si tehnologii de vinificatie, �n cadrul combinatului de vinificatie de la SC Murfatlar Rom�nia SA.

Cea mai noua distinctie i-a fost acordata la Gala Vinului Rom�nesc - Oenologul anului -, unde Chardonnay din gama Trei Hectare - tot o creatie a sa - a fost desemnat Cel mai medaliat vin la concursurile internationale. L-am �ntrebat, curiosi, cum se face un vin. Unde si cum intervine el pentru a-l �nnobila? �Oenologul trebuie sa stie sa controleze vinurile pe tot parcursul elaborarii si evolutiei lor, pentru a vedea daca se afla pe drumul cel bun. Pentru a produce vinuri de cea mai �nalta calitate, gen Chardonnay din gama Trei Hectare, munca oenologului �ncepe �nca din vie, cu selectia strugurilor, dupa care �n crama se continua cu prelucrarea strugurilor. Obtinerea vinului si evolutia acestuia trebuie urmarite �ndeaproape, zi de zi, pentru a se putea interveni �n momentul �n care e posibil sa apara probleme �n conducerea procesului tehnologic�.

Interesati de secretele vinului, am �ncercat sa aflam c�t mai multe dedesubturi. �n calitatea sa de degustator expert, Itu ne-a povestit cum se face o degustare. ��n primul r�nd, se respecta ordinea de prezentare a probelor: dupa culoare - mai �nt�i vinurile albe si apoi cele rosii; dupa continutul de zahar - �nt�i vinurile seci, apoi demiseci, demidulci, dulci si licoroase; dupa v�rsta vinurilor - mai �nt�i vinurile tinere, dupa care cele mai vechi, �n or-dinea crescatoare a vechimii. Temperatura la care se servesc probele pentru degustare are si ea o foarte mare importanta.

Pentru depistarea unor neajunsuri de gust si mai ales de miros, este recomandabil ca vinuri albe sa fie degustate la 18-20 grade C, iar cele rosii la nu mai mult de 23-24 grade C. Dupa turnarea vinului �n pahar, se face examinarea vizuala - culoarea vinului, limpiditatea, meniscul si degajarea de dioxid de carbon. Se trece apoi la examinarea olfactiva pentru apre-cierea mirosului - aroma, la vinurile tinere, si buchetul de maturare si �nvechire, la vinurile mai vechi. Dupa miros se face aprecierea gustului, c�nd se preia o cantitate potrivita de vin din pahar, pentru a veni �n contact cu �ntreaga cavitate bucala.

Un bun degustator trebuie sa recunoasca soiul de vin pe care �l degusta fara sa stie ce i s-a turnat �n pahar�. Obisnuit cu limbajul de specialitate, ne �ncuie cu un termen pentru care �i cerem �traducere�. Astfel aflam ca meniscul sau oglinda vinului, cum i se mai spune, este urma sub forma de inel pe care o lasa vinul alb pe pahar sau sticla; cu c�t acest inel este mai gros, cu at�t vinul este mai bun. Si �nca un detaliu legat de degustare: la aprecierea gustului, apare o succesiune a gusturilor �n functie de amplasarea papilelor gustative pe limba, �n ordinea dulce, acru si apoi amar.

V-ati �ntrebat vreodata c�te degustari se fac �n cadrul unei competitii? Ei bine, noi ne-am intrebat, si Nicu Itu ne-a lamurit ca, pentru o apreciere obiectiva, degustatorul poate degusta 30-40 de vinuri pe zi. Cele mai fidele rezultate se obtin �n urma degustarii �nchise sau �n orb - cea mai pretentioasa degustare - �n care probele de vin sunt secretizate, fara sa se comunice provenienta vinului, anul recoltei sau soiul pentru ca se elimina majoritatea elementelor ce pot genera erori de apreciere. Si totusi cum se apreciaza un vin? �Vinurile se apreciaza �n functie de categoria lor de calitate, �n functie de v�rsta, culoare, continutul de zahar, arome�, precizeaza specialistul �n vinuri albe de la Murfatlar.

Din vorba �n vorba, ne amintim ca despre vinurile albe se spune ca se beau tinere. Daca-i asa, cum ram�ne cu zicala ca vinul devine mai bun odata cu trecerea timpului, e doar �folclor�? Iata si dezlegarea misterului: ��ntr-adevar vinurile albe seci trebuie consumate tinere, pentru a fi proaspete si fructuoase, iar �n timpul maturarii si invechirii aceste calitati se estompeaza si nu mai sunt la fel de placute si atragatoare. La vinurile rosii se recomanda a fi maturate si �nvechite, deoarece se mai rotunjesc, se catifeleaza, se �nmoaie taninurile, devenind mult mai placute la baut, �n comparatie cu vinurile rosii tinere care sunt mult mai agresive�. Cum ram�ne atunci cu Pinot Gris-ul din '59, din pivnita de la Basarabi, �l �ntrebam pe Itu: �Pinot Gris ' 59 de la Murfatlar este un vin dulce, iar restul de zahar rezidual favorizeaza �nvechirea vinurilor conferind buchet de invechire si un cacheu deosebit�.

Arta cupajului

Cupajul �nseamna �mbinarea mai multor tipuri de vinuri. Cupajul este arta si inovatie; varietatile de vin sunt alese �n asa fel �nc�t sa se completeze reciproc �ntr-o maniera unica si �nc�ntatoare. �n acest moment, pe plan mondial, cel mai cautat �n materie de vinuri este cupajul. Cupajul �nseamna - dincolo de combinarea a cel putin doua vinuri care se completeaza reciproc duc�nd la obtinerea unei opere de arta - unicitate �n gust, culoare si aroma. Este nevoie de simt artistic, de talent, de inspiratie, dar si de curaj �n combinarea proportiilor si soiurilor. Ceea ce rezulta este o �prietenie� str�nsa �ntre soiurile de vin, armonie si personalitate unice, pentru ca nicaieri �n lume nu vei mai gasi aceleasi soiuri combinate �n acelasi mod. Ai parte de mister �n fiecare pahar de vin.

Exista doua lucruri importante care trebuie stiute despre procedeul de cupajare: ce se poate face si ce nu se poate face. Imbinarea vinurilor se face cel mai bine chiar �nainte de maturarea �n masa a �ntregii cantitati, pentru a permite diferitelor soiuri sa se ��mprieteneasca� �naintea �nceperii procesului de �nvechire. Amestecarea vinurilor echilibreaza aromele, precum si nivelurile de aciditate si tanin. Pun�nd �mpreuna doua

sau mai multe vinuri bune, putem obtine un vin excelent. Este �nsa imposibil de obtinut un vin bun daca amestecam un vin bun cu unul de slaba calitate; amestecul nu va fi mai bun dec�t vinul inferior. �nca un secret: daca amestecam un vin t�nar cu unul maturat, cupajul obtinut va reflecta �n egala masura subtilitatile veteranului si asprimea juniorului. �n fapt, scopul imbinarii este acela de a obtine un echilibru perfect �ntre toate aromele prezente �n vinuri, la apogeul perioadelor lor de maturare.