Datele apar în cea mai recentă analiză Retail Banking Monitor, realizată de Strategy&, divizia de consultanță strategică a PwC, și în Raportul anual al Băncii Naționale a României (BNR), preluate de Agerpres.ro.
Veniturile din dobânzi continuă să susțină profiturile băncilor
Veniturile nete din dobânzi rămân principalul motor al profiturilor obținute de băncile europene. În perioada 2021-2026, acestea au crescut cu 27,3% pentru fiecare client, în timp ce costurile au avansat cu 6,2%.
Evoluțiile nu au fost însă uniforme la nivel european. Franța și Marea Britanie au continuat să se bazeze pe veniturile din dobânzi, care au crescut cu aproximativ 14%, respectiv 12%.
În schimb, țările nordice, Belgia și Polonia au trecut către un model bazat într-o măsură mai mare pe comisioane, unde creșterile s-au apropiat de 10%.
„Băncile care vor folosi veniturile actuale pentru a-și diversifica încasările din comisioane și taxe, pentru a moderniza distribuția, pentru a scala inteligența artificială și pentru a îmbunătăți eficiența capitalului vor fi mai bine poziționate pentru faza următoare a dezvoltării retail banking-ului”, a declarat Sebastian Mocanu, partener și lider pentru serviciile financiare în cadrul PwC România.
Acesta consideră că alegerile privind modelul de business încep să diferențieze tot mai clar băncile performante, nu doar contextul macroeconomic în care acestea operează.
Băncile românești au profit și capitalizare ridicate
Activele brute ale sistemului bancar românesc au ajuns la 996,1 miliarde de lei la finalul anului 2025, în creștere cu 8,8%, potrivit datelor prezentate în Raportul anual al BNR.
Profitul net al băncilor a fost de 15,4 miliarde de lei, iar rentabilitatea capitalului a ajuns la 17,6%.
Rata fondurilor proprii s-a situat la 25,8%, peste media europeană de 20,4%, în timp ce indicatorii de lichiditate s-au menținut printre cei mai solizi din Uniunea Europeană.
Raportul dintre costuri și venituri a fost de 48,9%, comparativ cu media de 51% înregistrată la nivelul principalelor piețe europene analizate.
Sistemul românesc dispune însă de o capacitate de creditare care nu este utilizată integral. Raportul dintre credite și depozite a fost de numai 66,2%, față de o medie europeană de 104,8%.
„Raportul dintre credite și depozite, de numai 66,2% față de o medie europeană de 104,8%, arată cât potențial de creditare stă nefolosit în bilanțurile băncilor românești”, se arată în analiza de specialitate.
În același timp, expunerea băncilor pe titluri de stat a ajuns să reprezinte 27,9% din totalul activelor, ceea ce leagă într-o măsură tot mai mare situația instituțiilor de credit de finanțele statului.
Creditele neperformante rămân peste media europeană
Una dintre principalele vulnerabilități este rata creditelor neperformante, care a urcat la 2,7%, în timp ce media europeană a coborât la 1,8%.
Deteriorarea a venit în principal din portofoliul de credite acordate companiilor. Gradul de acoperire cu provizioane a rămas însă la 62,4%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit analizei.
Diferența dintre rata creditelor neperformante din România și media europeană arată că profitabilitatea și lichiditatea ridicate coexistă cu riscuri mai mari în anumite categorii de finanțări.
În același timp, ponderea redusă a creditelor în raport cu depozitele arată că băncile au resurse disponibile pentru finanțare, dar acestea nu sunt transformate în aceeași măsură în împrumuturi acordate economiei.
Inteligența artificială ar putea reduce costurile băncilor
Consultanții Strategy& estimează că băncile care trec de la proiecte-pilot la fluxuri de lucru coordonate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) pot obține o îmbunătățire de peste 15 puncte procentuale a raportului dintre costuri și venituri.
Un proces de acordare a unui credit ipotecar, automatizat de la început până la final, s-ar putea scurta de la câteva săptămâni la câteva zile.
Planul propus de Strategy& pentru orizontul anului 2030 este construit pe cinci piloni: diversificarea veniturilor din comisioane și taxe, finalizarea tranziției către vânzările digitale, utilizarea AI pentru creșterea productivității, pregătirea pentru agenții AI și adoptarea modelelor asset-light.
În cadrul acestor modele, banca se bazează mai mult pe tehnologie, externalizare și parteneriate pentru furnizarea serviciilor financiare și generarea de venituri, în loc să dețină active tradiționale.
Creșterea utilizării inteligenței artificiale aduce însă și riscuri. BNR avertizează că digitalizarea accelerată și utilizarea tot mai intensă a AI creează un profil de risc mai complex pentru instituțiile de credit.
Un incident cibernetic nu mai reprezintă doar o defecțiune operațională, ci poate declanșa retrageri rapide de depozite și poate afecta lichiditatea băncilor, notează banca centrală.
În acest context, BNR recomandă consolidarea supravegherii sistemului bancar în perioada următoare.
