De 1 Decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională a României, un efort național uriaș pe care mulți istorici îl consideră ca datorându-se într-o mare măsură comunității greco-catolice din Transilvania.
Una dintre dovezile în acest sens este fotografia oficială cu membrii Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, guvernul regional care a implementat până în 1920 procesul de unificare.
Sursă foto: domeniul public
Astfel, începând cu vicepreședintele acestui organism, Ștefan Cicio-Pop și continuând cu cei doi viitori prim-miniștri ai României Mari, Alexandru Vaida-Voevod (cu care era înrudit și Corneliu Coposu), ce făcea parte din familia extinsă a episcopului Ioan Bob, dar mai ales Iuliu Maniu, adevăratul lider politic al românilor ardeleni, toți erau greco-catolici.
1 Decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu România
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
1 Decembrie devine Ziua Națională a României după Revoluție
Ziua de 1 Decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Din 1948 şi până în 1990, 23 august a fost sărbătorită de comuniști drept Ziua Naţională a României.
Pentru a putea fi pus în context acest lucru, trebuie spus că la 23 august 1944 Regele Mihai l-a demis și arestat pe mareșalul Ion Antonescu, autointitulat conducător al țării după puciul din septembrie 1940, pentru a putea retrage România din alianța cu Hitler și puterile Axei.
Practic, prin urmare, aceste eveniment a devenit cunoscut și ca așa-numita “întoarcere a armelor”, în care poporul român devenea aliat al "marelui popor sovietic, prieten și frate".
De asemenea, Ziua Regelui sau Ziua Regalității, sărbătorita la 10 mai, a fost Ziua națională a României între 1866-1916 și 1918-1947, celebrarea ei fiind interzisă în România pentru prima dată în 1917, de ocupaţia germană și a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.
Prima atestare documentară a unei sărbători naționale, este anul în 1860, când Kogălniceanu propune aprobării Domnului prima inițiativă în acest sens:
„...Subsemnatul are dar onoarea a propune Înălțimii Voastre să binevoiți a încuviința ca în viitor numai 24 Ianuarie să se serbeze în Principatele Unite, ca Sărbătoare Națională, ca ziua care făcându-vă Domnitorul României, v-au încredințat prin însuși această nobilă misie de a realiza marea dorință și trebuință a Națiunii Noastre“.
Cum sărbătorim de 1 Decembrie?
Shutterstock.com
A devenit o tradiție ca Ziua Națională a României să fie sărbătorită prin defilări și Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf. În anii de după aderarea României la NATO a devenit de asemenea o tradiție ca militarii străini, din state aliate România, să defileze alături de cei români.
Anul acesta însă, paradele de 1 Decembrie nu vor mai fi la fel de spectaculoase ca în anii precedenţi, din cauza alegerilor.
Astfel, manifestaţiile militare vor fi desfăşurate cu un număr mai mic de participanţi, pentru că multe forţe de ordine vor fi arondate secţiilor de votare. În Alba Iulia, spre exemplu, anul acesta va lipsi şi celebra masă populară, în condițiile în care Alba Iulia aducea în fiecare an una dintre cele mai urmărite parade militare din România, iar mii de oameni veneau aici să urmărească defilarea.
