De asemenea, legea limitează și cheltuielile pe care partidele le pot face în campanie. Astfel, un partid poate cheltui cel mult 133.800 lei (60 de salarii de bază minime brute pe țară) pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau de senator, in caz contrar existând riscul amenzilor sau chiar contestarea mandatului.

Legea a fost schimbată pentru a crea un teren de joc mai echilibrat între candidați. Partidele mici și candidații mai puțin cunoscuți susțin că noua lege le face viața mai grea, din moment ce își pot face mai greu cunoscut programul în rândul populației.

Lovite de noua lege sunt și firmele din sectorul print, pentru care, în trecut, campaniile de electorale reprezentau o gură de oxigen pentru o industrie din ce în ce mai sufocată de mediul online.

”Legea electorală stabilește clar ce se poate face în timpul campaniei electorale de către candidați și ce nu. Sunt eliminate materialele promoționale de orice fel, iar printurile sunt și ele limitate. De aceea, campaniile electorale nu mai reprezintă un context de creștere a activității în domeniul nostru, cel puțin nu pentru noi. Au existat mici comenzi de printuri și tricouri pentru candidați, însă anul acesta valoarea lor nu poate fi luată în calculul care să influențeze creșterea cifrei de afaceri”, spune Dan Mateuț, antreprenorul care alături de Horia David a fondat în urmă cu 15 ani DHM Company, companie de servicii integrate în industria de producție publicitară.

Citeste si:
Ghidul alegerilor locale: Cum votezi și ce reguli trebuie respectate
Ghidul alegerilor locale de...

Citiți și PSD cere să fie interzis sloganul „O țară fără hoție”, al USR-PLUS

Legea electorală permite candidaților realizarea materialelor promoționale doar pentru echipele de campanie, însă împărțirea acestora către electorat este interzisă. “Daca se intamplă sau nu acest lucru, nu știm”, menționează Dan Mateuț.

De asemenea, orice material electoral comandat de un partid trebuie realizat printr-o firmă care are contract cu mandatarul financiar al respectivului partid. Măsura a fost luată pentru a facilita supravegherea cheltuielilor de campanie de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În afară de “atențiile” de mici dimensiuni distribuite electoratului, la alegerile din acest an vor fi interzise și spectacolele, serbările, focurile de artificii, mașinile inscripționate cu sloganuri de campanie sau cele care difuzeaza mesaje electorale audio.

Citeste si:
Klaus Iohannis: Vă îndemn să veniți în număr cât mai mare la vot
Klaus Iohannis: Vă îndemn să...

Citiți și Tăriceanu: Să ținem alegerile după ce apare vaccinului anti-COVID-19

Alegerile parlamentare vor avea loc la data de 6 decembrie. Campania electorală a început pe 6 noiembrie și se încheie pe 5 decembrie, la ora 7:00. La aceste alegeri, românii vor alege 465 de parlamentari, dintre care 136 senatori și 329 de deputați.

Numărul candidaţilor la alegerile din acest an a crescut la 7.136 ( vs 6.476 în 2016). Dintre aceștia, 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat.

Citeste si:
S-a deschis prima secție de votare în diaspora
S-a deschis prima secție de...
Sursa foto: Shutterstock