Ce s-a întâmplat cu fondurile de private equity în criza COVID-19

Ultimele șase luni au reprezentat o piatră de încercare pentru toți actorii economici, care s-au confruntat cu un comportament diferit al consumatorilor, schimbat pe fondul crizei generate de pandemie. Business-uri care păreau solide au trebuit să își ajusteze planul de afaceri într-un climat incert și pe alocuri speculativ, pentru a veni în întâmpinarea noilor nevoi ale pieței, și în acest sens pentru a răspunde cât mai bine cererii care se află în continuă evoluție.

Dintre acești actori economici, în măsura în care este posibil având în vedere contextul fără precedent, fondurile de investiții sunt printre cei care pot anticipa cel mai bine evoluțiile pieței. Flexibilitatea caracteristică și orientarea spre identificarea de soluții le califică drept entități capabile să gestioneze mult mai ușor componenta de risc aferentă acestei perioade în comparație cu alți investitori. De asemenea, domeniile în care fondurile aleg să investească pot da o indicație cu privire la zonele cele mai predilecte să prezinte oportunități generate de criză.

Focus mai mare pe managementul portofoliului

O parte semnificativă a fondurilor au preferat să suspende investițiile noi și să își concentreze eforturile pe stabilizarea, susținerea și managementul companiilor din portofoliu astfel încât acestea să depășească perioada critică declanșată de pandemie. Metodele prin care fondurile de investiți au venit în sprijinul societăților pe care le dețin sunt multiple, fie prin injecții adiționale de capital, fie printr-o implicare mai mare în procesul decizional, în funcție bineînțeles și de măsura în care prevederile contractelor de investiție au permis aceste lucruri.

În această perioadă unele fonduri au ajustat dinamica relațiilor cu companiile din portofoliu, implementând o mai strictă monitorizare a activității acestora prin solicitarea de rapoarte periodice iar, în cazurile în care au considerat necesar, au participat mult mai activ în deciziile cu impact financiar mare sau în deciziile strategice, ce priveau fie reducerea personalului, fie reorientarea activității societății spre nișe mai profitabile.

Această implicare a fost cel mai puternic resimțită la nivelul societăților de tip start-up, unde puterea financiară și experiența managerială de care dispun fondurile de investiții au fost în anumite cazuri cheie pentru salvgardarea afacerilor.

Citeste si:
Start Young, un proiect care sustine tinerii antreprenorii
Start Young, un proiect care...
Citeste si:
Temperatura normala a corpului
Temperatura normala a corpului

Tot în acest context, anticipăm că, pe fondul incertitudinii generate de criză, unele fonduri vor încerca o renegociere a condițiilor de colaborare cu societățile din portofoliu. Pe de altă parte, și companiile pot profita de pe urma experienței dobândite de fondurile de investiții, mai ales a celor care au depășit cu bine criza financiară precedentă. Nu în ultimul rând, pe măsură ce toți actorii se vor obișnui cu noua situație de fapt și se vor adapta la noua realitate economico-socială, este de așteptat ca lucrurile să intre pe un făgaș normal și să se consolideze noi moduri de colaborare între fonduri și companiile din portofoliu.

O mai riguroasă prospectare a pieței pre-investiție

Chiar dacă pe fondul crizei declanșate de pandemie s-au produs anumite schimbări în comportamentul investitorilor, la nivel general observăm că nu a scăzut interesul pentru investiții. Deși deciziile de investiție sunt în acest moment în mod clar caracterizate de mai multă prudență, fondurile prospectează în continuare piața și încearcă să identifice noi oportunități. Cele care vor decide să își continue parcursul investițional o vor face cu mai mare atenție la modul în care companiile target au reușit să depășească această perioadă – astfel, modul în care ele s-au comportat în aceste luni va fi atent analizat de un potențial investitor iar deciziile luate în cadrul societății vor trebui să fie puternic argumentate din punct de vedere financiar și strategic.

Consolidarea fondurilor locale

În această perioadă am observat o activitate crescută a fondurilor locale de investiții, care devin din ce în ce mai vizibile și care susțin treptat crearea unei culturi a antreprenoriatului în România. Cu toate că nu dispun de aceeași putere financiară precum fondurile internaționale, fondurile locale au la acest moment un rol semnificativ în ridicarea unei industrii ce se arată foarte promițătoare pentru relansarea economiei românești, și anume zona tech. Cu investiții de dimensiune relativ mică dar bine țintite în start-upuri tech, care sunt mai flexible și mai capabile de ajustare și revenire în condiții dificile, fondurile locale au accelerat procesul de dezvoltare a tinerilor antreprenori români. Încă la început de drum și încă în proces de consolidare a încrederii investitorilor locali în afacerile românești, putem spune chiar că fondurile locale de investiții se dezvoltă împreună cu start-upurile pe care le susțin.

Dificultăți în perfectarea tranzacțiilor

Unele fonduri au întâmpinat dificultăți fie în negocierea și semnarea tranzacțiilor, fie în faza de finalizare a acestora, în cazul tranzacțiilor structurate în două etape, cu semnare și finalizare. Spre exemplu, au fost întâmpinate probleme în desfășurarea proceselor de due diligence atunci când nu se putea organiza o bază de date virtuală, ori atunci când procesul de due diligence presupunea și o analiză operațională. De asemenea, ca parte din tranzacție, a fost problematică și relocarea unor unități de producție în România având în vedere restricțiile de circulație impuse la granițele dintre state. Unele fonduri de investiții au cerut reevaluări ale companiilor în care doresc să investească sau au început renegocierea mecanismelor de preț, profitând de contextul generat de pandemie. Plata în tranșe a prețului ori pe baza unor mecanisme de earn-out sunt alegeri care au urcat în preferințele investitorilor.

Citeste si:
Bulboaca si Asociatii, consultantul juridic al MSI in privatizarea...
Bulboaca si Asociatii,...

Amânarea exitului

În România, în medie, un fond de investiții ia în considerare exitul după o perioadă de aproximativ 5 ani. Acesta are loc de regulă printr-un proces de vânzare competitiv și implică deseori și activarea unor drepturi de drag-along sau tag-along. Cu toate acestea, având în vedere că la nivel global a fost înregistrată o scădere cu 70% a exiturilor preconizate față de aceeași perioadă a anului trecut, ne putem aștepta ca și în România exiturile să fie amânate până la stabilizarea economică. Pe de altă parte, fondurile pot câștiga din această amânare mai mult timp pentru pregătirea sau, după caz, modificarea strategiei de exit astfel încât să își maximizeze valoarea investiției.

În ciuda dificultăților inerente în această perioadă, putem spune că fondurile de investiții, datorită avantajelor structurale, rămân printre cele mai apte să facă față cu brio unei crize, iar capitalul și expertiza de care dispun pot reprezenta piloanele pentru susținerea și relansarea anumitor sectoare economice. Nu în ultimul rând, ne putem aștepta ca pe viitor fondurile de investiții să aibă abordări mai nișate, în funcție de industriile care s-au adaptat cel mai bine la noile realități.

Articol scris de Alexandra Radu, Partener în cadrul societății de avocatură Bulboacă și Asociații, și Ana Chira, Senior Associate Bulboacă și Asociații.

Citeste si:
Fondul de PE al romanilor satui de "catuse aurite" in multinationale
Morphosis Capital, fondul de...
Sursa foto: Bulboaca si Asociatii

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri