Ovidiu Fer, candidat pentru board-ul FP: Strategia distribuției de cash trebuie revizuită

Ovidiu Fer, fost country manager România al casei de brokeraj Wood & Co., va candida pentru un loc în Comitetul Reprezentanților Fondul Proprietatea (FP), după ce Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, a renunțat la această funcție. Fer vrea să atragă susținerea fondurilor de pensii românești, care sunt în prezent cel mai puternic acționar FP - cu aproximativ o treime din voturi, propunând o serie de politici investiționale în avantajul acestora.

Acționarii Fondul Proprietatea vor alege doi noi membri în board în Adunarea Generală Ordinară ce va avea loc la data de 13 noiembrie.

Pentru locul lăsat liber de Steven van Groningen, candidează Ovidiu Fer și Ciprian Ladunca, propus de brokerii de la Swiss Capital.

Pentru locul lăsat liber de Vivian Nicoli candidează Ilinca von Derenthall, propusă de grupul NN.

Ovidu Fer activează din 2005 în piața de capital românească, ocupând mai multe funcții în cadrul caselor de brokeraj KTD Invest și Wood &Co. În plus, el a fost și consultant extern pentru Elliott Advisors, cel mai mare acționar FP până acum câțiva ani.

Citeste si:
Ovidiu Fer: Procesul de restituire din Romania va fi de durata
Ovidiu Fer: Procesul de...

În prezent, Fer administrează fondul Alpha Quest care are active de circa 100 mil. Euro și se concentrează în special pe investiții în puncte de despagubire emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Wall-Street.ro: Care este motivul pentru care candidezi la un loc în board-ul FP?

Ovidiu Fer: Cred că Fondul Proprietatea a jucat un rol foarte important în dezvoltarea pieței de capital din România și acest lucru s-a materializat prin atragerea unei sumedenii de fonduri, cu diverse profile investiționale, care au pus pe harta lor și BVB.

Cred că a sosit momentul unei regândiri temeinice a strategiei de investiții a FP

Citeste si:
Cum evolueaza oferta pentru punctele ANRP desfasurata de Alpha Quest
Ovidiu Fer, Alpha Quest:...

Însă, în contextul ultimilor doi ani, timp în care acționariatul FP s-a schimbat foarte mult, în sensul în care fondurile private de pensii locale au devenit principalii acționari, cred că a sosit momentul unei regândiri temeinice a strategiei de investiții a FP, proces în care îmi propun să particip prin această candidatură.

Aș menționa că poziția la care aplic este pentru un loc în Comitetul Reprezentaților, care nu are rol executiv în realizarea investițiilor propriu-zise ale fondului - aceasta fiind exclusiv sarcina Franklin Templeton.

WS.ro: Ce strategii pentru dezvoltarea FP ai în plan și și cum vezi viitorul FP în eventualitatea (foarte posibilă de altfel) în care statul va continua sa amâne listarea Hidroelectrica dar și a altor companii importante din portofoliul FP (Salrom/Aeroporturi București)?

Ovidiu Fer: Cred că suntem în momentul în care FP poate să urmeze trei căi, iar analiza acestor posibile scenarii trebuie să se facă de către noul board, Templeton și mai apoi să fie aprobată de către acționari.

Citeste si:
Fondul Proprietatea vinde 1,7 mld. acțiuni OMV Petrom
Fondul Proprietatea vinde 1,7...

În viziunea mea, cele trei scenarii posibile ar fi:

1. Lichidizare lentă (practic păstrarea status quo-ului actual).

  • Se continuă linia actuală a vânzărilor relativ constante: 2-3-5% din portofoliu anual;
  • Se returnează banii către acționari sub formă de răscumpărări și dividend;
  • Se așteaptă un context politic mai bun care se readucă listări care să transparentizeze portofoliul și astfel să contribuie la scăderea discountului și să dea posibilitatea vânzărilor de participații pe bursă.

2. Lichidizare accelerată. În acest scenariu, managementul ar trebui să găsească soluții mai active pentru a lichidiza portofoliul FP, și cred că există variante, o dată cu accederea către statutul de piață emergentă cumulată cu creșterea gradului de sofisticare a pieței precum și creșterea lichidității prin mărirea fondurilor private de pensii și mutual.

3. Schimbarea totală a politicii de administrare și începerea investițiilor În acest scenariu, variantele ar fi de acumulare de expunere pe alte sectoare, listate sau nelistate, cu randamente care ar justifica investițiile, chiar dacă FP se tranzacționează la un discount de peste 20%.

De aceea, aceste planuri de investiții trebuie să țină cont de eventualul conflict de interese cu cei mai mari investitori - Fondurile de pensii - care au acum posibilitatea de a investi în Real estate și Private equity.

De asemenea, acest potențial deal flow trebuie să fie propriatory - în sensul în care la deal-ul respectiv un acționar nu ar putea să aibă acces direct, fără să fie nevoit să plătească costul și discountul FP.

WS.ro: Templeton deține mandatul de administrare al FP de 10 ani. Cum ai caracteriza managementul FP în această perioadă?

Ovidiu Fer: Cred că în ultimul deceniu, Fondul Proprietatea a servit drept reper de guvernanță corporativă și mod de management profesionist în piața de capital din România. Transparența comunicării și a raportării au setat un standard care a fost urmat apoi și de către alți emitenți ce a contribuit la dezvoltarea pieței în ansamblu. Și desigur, a fost unul dintre cataliștii principali în performanța de aproape 300% a acțiunii FP din 2011 și până în prezent.

Măsurile de motivare ale managementului, împinse de foștii acționari ar trebui însă, în opinia mea, păstrate și monitorizate permanent, iar Templeton cred că deja conștientizează că are indirect în acționariat și responsabilitatea a 7,6 milioane de pensionari din România.

Au existat o multitudine de realizări notabile, atât vizibile, cum ar fi reducerea semnificativă a discountului (de la peste 60% la aproape 20%) cât și mai puțin observate precum renunțarea la crearea campionilor naționali în Energie, reversarea donației Romgaz sau insolvența de la Hidroelectrica.

Treptat însă, în ultimele 18-24 luni, acționariatul Fondului s-a modificat semnificativ, astfel că rolul dominant al investitorilor de tip Elliott sau City of London a fost preluat de fondurile de pensii private din România, iar poziția în FP este printre cele mai mari dețineri din portofoliu ale acestora. Măsurile de motivare ale managementului, împinse de foștii acționari ar trebui însă, în opinia mea, păstrate și monitorizate permanent, iar Templeton cred că deja conștientizează că are indirect în acționariat și responsabilitatea a 7,6 milioane de pensionari din România.

WS.ro: Ce părerea ai despre strategia managerilor FP de a nu face nicio investiție nouă atât timp cât discount-ul față de VAN se menține la un nivel ridicat? Ești un susținător al acestei idei? Mai poate fi numit FP un "fond de investiții" atât timp cât nu a mai făcut nicio investiție de aproximativ 9 ani?

Ovidiu Fer: Cred că Fondul Proprietatea a făcut până la urmă una dintre cele mai bune investiții posibile în acești ani: investiția în acțiunile proprii. Desigur, tranzacționându-se la un discount de 50-60%, este foarte greu ca un manager de fond să justifice o investiție. Această investiție ar trebui să îndeplinească cumulativ câteva condiții esențiale:

Pe viitor, strategia distribuției de cash ar trebui revizuită. Fondurile de pensii din România nu plătesc impozit pe dividende, astfel că, pentru structura actuală a acționariatului, o proporție mai mare de distribuire a cashului prin dividende și mai puțin buy-back ar putea fi o opțiune mai avantajoasă

1. Să aibă un return care să justifice discountul major al vehiculului prin care acționării intră în acel proiect;

2. Să nu poată fi accesată de investitori direct adică o companie listată poate fi cumpărată de un investitor direct de pe piață fără a “plăti” discountul FP; și

3. Să aibă o amploare semnificativă, raportată la mărimea fondului.

Aparent, în viziunea managementului, piața nu a oferit oportunități care să bifeze cumulativ aceste cerințe.

Cred însă, că pe viitor, strategia distribuției de cash ar trebui revizuită. Fondurile de pensii din România nu plătesc impozit pe dividende, astfel că, pentru structura actuală a acționariatului, o proporție mai mare de distribuire a cashului prin dividende și mai puțin buy-back ar putea fi o opțiune mai avantajoasă pentru acționari.

WS.ro: Ești de acord ca FP trebuie să continue strategia din ultimii ani (vânzări de active + răscumpărări de acțiuni)?

Ovidiu Fer: Cred că părților bune ale managementului fondului de până acum precum interacțiunea permanentă cu acționarii, administrarea profesionistă a portofoliului existent etc, trebuie să li se adauge și o analiză detaliată a posibilității de dinamizare a lichidizării și returnării de capital.

Principalele căi pe care le văd a fi posibile sunt:

  • Listări ale deținerilor, fie direct, adică prin implicarea statului în scenariul reversării legii care oprește privatizările vreme de doi ani, fie indirect - prin produse sintetice de genul warranturilor, instrumentelor listate de tip SPAC - care ar permite listarea unor SPV-uri conținând exclusiv una dintre deținerile fondului;
  • Vânzări ale deținerilor listate mai agresiv deoarece: 1. în viziunea mea, piața oferă anvergura și sofisticarea necesare la acest moment și 2. din luna iulie, Fondul nu mai are limitările de dețineri în companii listate;
  • Activism mai mare în găsirea de cumpărători pentru deținerile minoritare nelistate - fie către Private Equity fie către acționari strategici. Aici mă refer la găsirea de bănci de investiții/advisory mai active în lichidizarea portofoliului și cred că marele avantaj, o data cu trecerea la statul de piață emergenta, (pe lângă spectrul mai larg de investitori) constă tocmai în potențiala intrare în piață a unor intermediari de prestigiu, la fel cum s-a întâmplat în alte tari din CEE.

Desigur, după alegerile parlamentare, probabil că discuția listărilor va fi reluată sub o formă sau alta, însă cred că este cazul să ne ajutăm și singuri prin mai mult activism și produse mai sofisticate.

Sursa foto: Cornerstone Communication

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri