Atacurile impotriva Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au devenit deosebit de intense in 2016 si desi a existat o perceptie publica de incredere in sistemul judiciar, politiceni si mass-media au avut reactii impotriva magistratilor si institutiilor judiciare, arata Comisia Europeana in Raportul publicat miercuri.
Raportul mentioneaza ca, in ce priveste obiectivele legate de sistemul judiciar din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, s-au inregistrat progrese institutionale si normative substantiale in instituirea unui sistem independent, impartial si eficient, consolidarea consecventei procesului judiciar, imbunatatirea transparentei si a responsabilizarii, conform News.ro.
Incepand din 2012, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a demonstrat o vointa tot mai mare de a-si indeplini rolul constitutional, in special in ceea ce priveste apararea independentei sistemului judiciar, un rol esential care va reveni acum noului Consiliu Superior, recent ales, arata autorii raportului.
„In 2016, sondajele au continuat sa sugereze o perceptie publica puternica a independentei judiciare si a increderii in sistemul judiciar. Insa, asa cum au aratat si rapoartele MCV anterioare, au existat si reactii la aceasta tendinta: atacuri venite din partea politicienilor si a mass-mediei si indreptate impotriva magistratilor si a institutiilor judiciare. In 2016, au devenit deosebit de intense atacurile impotriva Directiei Nationale Anticoruptie”, potrivit Raportului CE.
Citeste si:
Din 2012, reformele au permis consolidarea Inspectiei Judiciare din CSM, care se ocupa de anchetarea unor posibile abateri profesionale si disciplinare ale magistratilor, iar in 2016, aceasta a devenit mai eficienta si a avut o mai mare autoritate, lucru confirmat prin rezultatele inregistrate.
„Deciziile disciplinare ale CSM pot fi contestate la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in raportul MCV pe 2016 se constata ca lantul decizional parea sa fi devenit mai previzibil si mai consecvent”, se mentioneaza in Raport. In ce priveste reformele structurale in domenii legate de eficienta, resurse si volum de munca, schimbarile semnificative s-au produs intr-un ritm mai lent. Astfel, abordarea unor aspecte precum echilibrarea volumului de munca din diferitele instante si din cadrul aceleiasi instante, cum ar fi modalitatea de gasi solutii in ceea ce priveste discrepantele dintre volumul de munca al instantelor mari si al instantelor mici si repartizarea sarcinilor intre judecatori si grefieri, au cunoscut progrese lente.
Citeste si:
Mai mult, legislatia menita sa solutioneze aceste probleme nu a progresat in 2016, iar simpla actiune manageriala nu a putut oferi o solutie. „Progresul major consta in aceea ca, in prezent, sunt disponibile toate instrumentele pentru monitorizarea functionarii instantelor si a situatiei resurselor umane si in faptul ca exista o Strategie cuprinzatoare de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020”, potrivit documentului.
In ceea ce priveste numirea judecatorilor si a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca an de proba pentru numiri. „Acesta a fost cazul in ceea ce priveste numirea procurorilor-sefi si a adjunctilor acestora. In termeni de rezultate, niciunul dintre candidatii numiti nu a ridicat probleme de integritate si profesionalism si nici nu a suscitat controverse in randul magistratilor sau al societatii civile, iar unii dintre candidati aveau deja rezultate foarte solide. Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise si transparente pentru selectarea tuturor candidatilor, care sa se consolideze intr-un sistem stabil si permanent”, se mai arata in Raport.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock/Jat306
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
