Ministerul Justitiei isi depaseste misiunea institutionala de administrator al sistemului judiciar, prin propuneri legislative retrograde sau cu potential negativ asupra independentei justitiei, transmite Forumul Judecatorilor din Romania.

Astfel, Forumul Judecatorilor din Romania respinge ferm propunerile Ministrului Justitiei schitate, neprocedural, intr-un document Powerpoint in conferinta de presa din 23 august 2017, deoarece sunt facute fara studii de impact si fara o prealabila consultare asupra unor modificari legislative esentiale, pentru asigurarea transparentei decizionale in raport cu magistratii (judecatori si procurori) si societatea civila, fapt inacceptabil intr-un stat de drept.

Pregatirea neserioasa a acestui veritabil „experiment judiciar”, in timpul vacantei judecatoresti, in lipsa oricaror studii si prognoze, necunoscand nici macar legislatia in vigoare (bunaoara, se propune numirea a doi vicepresedinti la Inalta Curte de Casatie si Justitie in loc de unul singur, desi legislatia prevede de ani buni existenta a doi vicepresedinti la instanta suprema), poate determina consecinte foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Astfel, in anul 2017, in conditiile in care Romania este supusa in continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, unui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justitiei sale celor ale statelor cu traditii istorice democratice, nu se mai poate accepta intoarcerea in timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justitiei sub control politic si largirea nepermisa a atributiilor ministrului justitiei.

Spre exemplu, punerea Inspectiei Judiciare sub controlul Ministerului Justitiei nesocoteste numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene in cadrul MCV, afirmarea si garantarea independentei inspectorilor judiciari presupunand excluderea oricarei implicari a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justitiei, membru al unui guvern politic. Daca exista vreun neajuns al organizarii actuale, corectarea acestuia apare a fi mult mai facila decat transferul institutional propus.

Citeste si:
Danilet: Decizia de desfiintare a SIIJ, corecta politic si juridic
Judecatorul Cristi Danilet:...

Totodata, excluderea Presedintelui Romaniei din procedura de numire a procurorilor in principalele functii de conducere din parchete, care a fost acceptata pana in prezent drept o expresie a principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu atributul controlului reciproc al puterilor, iar nu ca un privilegiu dat sefului statului, nu poate fi justificata in mod obiectiv decat daca Ministrului Justitiei i-ar reveni atributia de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune sectiei de procurori a CSM o anumita persoana spre a fi numita in functia de conducere.

Crearea unei directii specializate in cadrul Parchetului General, avand ca obiect de activitate cercetarea penala a magistratilor, asa cum exista in urma cu peste 20 de ani, reprezinta o masura nejustificata, ce transmite opiniei publice un sentiment de neincredere in eficienta reglementarii actuale si, in acelasi timp, se poate dovedi un instrument de presiune asupra magistratilor in cazul in care garantiile de organizare a unei astfel de structuri nu sunt transparente si efective.

De asemenea, schimbarea conditiilor de admitere la Institutul National al Magistraturii este apta a produce in timp desfiintarea acestuia si imposibilitatea recrutarii in profesiile de judecator sau procuror a studentilor eminenti ai facultatilor de drept. Pentru egalitate de tratament a reprezentantilor celorlalte puteri ale statului (executiva si legislativa), ar trebui ca si in cazul ministrilor si al parlamentarilor sa existe aceeasi varsta minima de 30 de ani pentru ocuparea functiei sau demnitatii publice, dupa caz, dezideratul afirmat de initiatorul modificarii fiind acelasi – asigurarea experientei in luarea deciziilor.

In ceea ce priveste raspunderea materiala, subliniem demagogia acestei propuneri legislative, in conditiile in care nu se respecta egalitatea intre cele trei puteri ale statului. Astfel, remarcam faptul ca in Romania nu exista inca o procedura efectiva de recuperare a prejudiciilor cauzate de ministri sau parlamentari condamnati penal pentru infractiuni de coruptie, unii dintre acestia fiind liberati conditionat fara a plati integral prejudiciul cauzat in mod direct Statului.

Citeste si:
Orban a decis care este singura solutie pentru Sectia Speciala
Guvernul Orban a decis care...

De asemenea, condamnarile la Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu sunt determinate doar de conduita unor magistrati, ci au la baza, in cele mai multe situatii, tocmai legislatia deficitara, in unele cazuri constatata a fi constitutionala chiar de Curtea Constitutionala (a se vedea, spre exemplu, hotararile CEDO din cauzele Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, 28 septembrie 2004, Dumitru Popescu (nr. 2) impotriva Romaniei, 26 aprilie 2007, Marcu impotriva Romaniei, 26 octombrie 2010, Balteanu impotriva Romaniei, 16 iulie 2013). In astfel de cazuri, in care decizia judecatorilor s-a intemeiat pe o norma juridica nationala neconforma dreptului european al drepturilor omului, mentinuta in fondul normativ printr-o decizie a Curtii Constitutionale, ne punem intrebarea daca raspunderea materiala nu ar trebui sa revina exclusiv (sau prioritar, cel putin) parlamentarilor si judecatorilor Curtii Constitutionale?

In fine, este surprinzatoare initiativa Ministrului Justitiei, fost judecator al Curtii Constitutionale, de a se abate tocmai de la jurisprudenta constanta a acesteia in materia raspunderii magistratilor. Spre exemplu, prin Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, s-a statuat ca „reglementarea potrivit careia persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, iar nu impotriva magistratului care a comis eroarea judiciara, ofera posibilitati mai largi in valorificarea unui eventual drept la despagubire. Astfel, conditionarea recunoasterii dreptului la despagubire exclusiv de savarsirea erorii judiciare are drept consecinta usurarea sarcinii probatiunii, fata de ipoteza in care, alaturi de eroarea judiciara, ar trebui dovedita si reaua-credinta sau grava neglijenta a magistratului, exigente constitutionale pentru angajarea raspunderii acestuia din urma. Mai mult, conferirea calitatii de debitor al obligatiei de dezdaunare in exclusivitate statului este de natura sa inlature riscul creditorului de a nu-si putea valorifica creanta, fiind de principiu ca statul este intotdeauna solvabil”.

Tot in retorica ministeriala, ramane neclar cum devine o prioritate eliminarea posibilitatii de mentinere in functie a magistratilor condamnati pentru vatamare corporala din culpa (cu avizul CSM, ca situatie exceptionala, inclusiv in realitatea practica), insa acelasi deziderat nu pare a se aplica si reprezentantilor puterii legislative, care pot ocupa o demnitate publica, desi au fost condamnati pentru infractiuni grave, savarsite chiar cu intentie.

Toate aceste modificari vor influenta cariera si activitatea profesionala a magistratilor, pentru o perioada indelungata, si vor produce dezechilibre in sistemul judiciar, ce au fost condamnate de Comisia Europeana in repetate randuri, existand si riscul unui val de nemultumiri in interiorul corpului profesional.

Citeste si:
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Datoriile companiilor de stat...

Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei, al carui rol in gestionarea carierei magistratilor pare suficient slabit, are obligatia de a reactiona imediat, in exercitarea atributiilor sale constitutionale, in interesul corpului magistratilor si al statului de drept, Forumul Judecatorilor din Romania rezervandu-si dreptul de a critica punctual fiecare modificare legislativa propusa, in momentul in care proiectul legislativ va intra procedural in dezbatere publica si se va realiza o consultare reala a corpului magistratilor.

Judecator Dragos Calin, Curtea de Apel Bucuresti, co-presedinte
Judecator Ionut Militaru, Curtea de Apel Bucuresti, co-presedinte

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, persoana juridica de drept privat, independenta, nonprofit, neguvernamentala si apolitica, asociatie profesionala a judecatorilor, isi propune sa contribuie la progresul societatii prin actiuni ce au drept scop realizarea unei justitii independente, impartiale si performante, afirmarea si apararea independentei justitiei fata de celelalte puteri ale statului, precum si prin initierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea si realizarea de proiecte privind imbunatatirea, modernizarea si reformarea sistemului de administrare a justitiei.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Iubita lui Marian Oprisan, PSD, angajata pe mii de euro la ASF