Plenul CCR a constatat ca mai multe articole din actul normativ, precum si sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii”, „informare conforma”, „precum si procedurile judiciare”, „ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite”, „precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei”, „nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art.5 si art.8” si „functia de ministru al Justitiei”, sunt neconstitutionale, potrivit unui comunicat al institutiei.

Potrivit presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, probleme ar fi si la prevederile referitoare la atributiile presedintelui Romaniei.

„Dupa o sedinta maratonica, mai exact care a durat cam cat doua maratoane, am reusit sa ne pronuntam cu privire la Legea cu privire la Statutul magistratilor. Cu privire la aceasta contestatie, o sa primiti comunicatul de presa detaliat (...). Am admis o serie de critici care vizeaza critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii (...). Unele dintre aceste critici, care vizau mai ales raspunderea magistratului, au fost admise si am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credinte si a gravei neglijente”, a declarat Dorneanu.

Cat despre prevederile referitoare la atributiile presedintelui Klaus Iohannis in numirea magistratilor, Valer Dorneanu a precizat ca au fost admise obiectiile care privesc „mai buna definire a impartirii atributiilor intre CSM si presedintele Romaniei”.

Obiectii de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor au fost formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de 56 de deputati PNL.