Acum că petrecem atât de mult timp acasă închiși între pereții locuinței noastre putem aprecia și observa în detaliu calitatea ei. Cât de mari sunt ferestrele, câtă lumină intră prin ele si ce priveliște avem. De asemenea, cum ne simțim după o zi în casă; dar după o lună? Toate aceste întrebări ne vor ajuta să redefinim calitatea locuirii în foarte scurt timp, ceea ce înseamnă că presiunea va fi mai mare atât pentru dezvoltatori, cât și pentru constructori, arhitecți sau furnizori de materiale, spune Eliza Yokina, senior partner Cumulus Architecture.

"Probabil că va avea loc o revizuire a valorilor fiecărui consumator. Am testat lucrul de acasă, am funcționat și așa, deci se poate. Probabil din ce în ce mai mulți vor prefera case ce au curți proprii, încăperi pentru lucru, odihnă sau meditație, ansambluri mici rezidențiale în contact cu natura. Aceste schimbări de adaptare - obișnuite le vom implementa din mers, nu sunt unele revoluționare - de viziune, precum a fost mișcarea modernistă sau revoluția industrială care au generat noi modele urbane", apreciaza Eliza Yokina (foto).

Deocamdată, însă, "este prea devreme să putem intui exact reacția pieței, totuși arhitectura are capacitatea de a se adapta atât la cerințele pieței, cât și la mediul economic, la valori, viziuni și curente. Uneori chiar arhitecții propun modele noi de locuit în relație cu schimbările sociale. Un proiect imobiliar de calitate în momentul actual este unul care pune baza unor comunități mici, ușor de delimitat și care beneficiază de un mediu natural abundent, astfel rezidenții rămânând în contact cu natura și exteriorul", mai spune arhitectul.

Citeste si: Consultant: Cine înțelege acum piața imobiliară, probabil că va ajunge miliardar

De asemenea, dacă "în ultima perioadă am lucrat la proiecte mari de amenajări de birouri de peste 5.000 mp în care 80% din spațiu era open space excluzând spațiile de meeting, după criza pandemică sau chiar în timpul ei ne așteptăm la o reconsiderare a birourilor închise cu câteva persoane. Probabil vom fi nevoiți să reconsiderăm calitatea aerului interior precum și existența și calitatea spațiilor exterioare. Ne așteptăm că materiale noi, cu suprafețe specifice dezinfectării să fie folosite din ce în ce mai des".

Citeste si: Antreprenor: Până la vaccin este un "maraton" și trebuie să ne câștigăm "pâinea"

COVID-19 va aduce o schimbare de confort, precum terorismul

"Personal consider că deși ne vom adapta la noile condiții, schimbări drastice în modelele de dezvoltare nu vor fi. Am această convingere pentru că există destule argumente istorice în acest sens. Omenirea de zeci de mii de ani știe să facă foarte bine un lucru și a dovedit că face orice compromis și orice sacrificiu pentru asta - creșterea populației care, de cele mai multe ori, se traduce în dezvoltare economică. De când cu revoluția agricolă suntem martori la schimbări majore în modelul de viață al oamenilor, care nu au fost neapărat schimbări benefice din punct de vedere calitativ, ci mai degrabă schimbări de confort (și nu putem pune semn de egalitate între cele două).

În momente de criză, atunci când arhitectura și urbanismul de obicei trec pe planul din spate (background), trebuie să facem apel la posibilitatea noastră de a fi rezilienți.

De altfel, "recent ne-am confruntat cu fenomenul de terorism care nu a generat modele noi de urbanism sau arhitectură, ci mai degrabă am integrat noile fenomene din mers. Fiind conștienți și conectați între noi și cu mediul înconjurător putem să răspundem adecvat tuturor provocărilor date, regăsind modele noi, conectate la natură, tradiție, tehnologie, modele integrate de dezvoltare urbană", conchide Eliza Yokina.

Citeste si: Izolarea la vilă în București: cât te costă să stai departe de vecini

Biroul de arhitectură Cumulus a apărut în urma fuzionării a trei entități PZP, SYAA și ARXTUDIO. Cu o echipă de peste 50 de arhitecți, compania oferă servicii de la autorizare și proiectare, până la instalații și fit-out pentru proiecte rezidențiale, hoteliere sau de birouri.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri