România are printre cele mai mici locuințe din Europa, iar noile apartamente nu sunt deloc mai mari, în timp ce, al nivel național, luând în calcul întregul stoc de locuințe, condițiile de locuit nu sunt nici ele grozave.

Potrivit unei analize realizate de cei de la Mobexpert, suprafața medie a locuințelor nou construite în România a urmat un trend descendent în ultimii ani, ajungând în 2021 la 63 mp, față de aproximativ 70 mp în 2015, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a INS. Cu cât spațiile locuințelor devin mai mici, cu atât mai mari sunt provocările de a le amenaja pentru a satisface nevoile tuturor membrilor familiei.

Suprafața noilor locuințe s-a diminuat cu 7 mp în ultimii șapte ani, ceea ce înseamnă aproximativ spațiul unei bucătării dintr-un apartament nou. O veste nu tocmai bună este că suntem pe ultimul loc în UE la mărimea locuinței, raportată la numărul de persoane, cu 1,1 camere versus media de 1,6 la nivel european, conform datelor Eurostat.

Un alt studiu, realizat de VELUX, arată că 32% dintre români sunt expuși în prezent la un risc climatic în interiorul locuințelor, precum: umezeală sau mucegai, temperaturi scăzute, zgomot excesiv sau lipsa luminii naturale.

Conform concluziilor la care au ajuns experții, reducerea riscurilor climatice la interior, care afectează direct calitatea vieții și sănătatea românilor, se poate face prin renovarea corespunzătoare la interior a clădirilor, fapt care va aduce țării noastre un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050.

Raportul desfășurat de VELUX, în parteneriat cu compania de cercetare RAND Europe, mai arată că 9% dintre români trăiesc în locuințe cu acoperișuri cu scurgeri și pereți umezi predispuși la mucegai, podele și ferestre putrezite care pot provoca astm și probleme respiratorii.

În ceea ce privește datele pentru țara noastră din Barometru, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menține o căldură adecvată în casă, ceea ce poate provoca afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuși zgomotului de la vecini sau de pe stradă, iar 4% consideră că locuința lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie și probleme de somn.

Citeste si:
Badea, Mobexpert: În 2023 vrem ca vânzările online să reprezinte...
Adelina Badea, CEO Mobexpert:...

Barometrul locuințelor sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul imobiliar european. Începând cu 2015, rapoartele au evidențiat importanța îmbunătățirii clădirilor pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătate și climă în rândul populației. Ediția din acest an aduce în atenție clădirile în care trăim și lucrăm, precum și necesitatea de a le renova. Această renovare vine cu oportunitatea de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor.

„Oamenii care din nefericire trăiesc sau lucrează într-o clădire necorespunzătoare, expuși la cei patru factori de risc, au de patru ori mai multe șanse să raporteze o sănătate precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim și să ne concentrăm asupra unei abordări mai durabile și holistice a renovării, atât a clădirilor rezidențiale, cât și a celor nerezidențiale”, a declarat, într-un comunicat remis redacției Noemi Ritea, Director General VELUX România și Moldova.

Citeste si:
Costurile cu locuința, un sfert din cheltuielile gospodăriilor în...
Eurostat: Costurile cu...

În Europa, 50 de milioane de gospodării trăiesc în sărăcie energetică

În prezent, la nivel european, 15% dintre europeni trăiesc în locuințe defavorizate, iar 50 de milioane de gospodării1 trăiesc în sărăcie energetică și nu își pot încălzi casele iarna.

Odată cu creșterea bruscă a prețurilor la energie, această cifră este estimată să crească, consecința acestui fapt fiind gravă: de două ori mai mulți oameni au o sănătate precară atunci când trăiesc în sărăcie energetică.

Pe măsură ce acțiunile împotriva schimbărilor climatice devin mai urgente, renovarea clădirilor este inclusă în agenda politică, cu inițiative precum Renovation Wave, pachetul legislativ Fit for 55 și lansarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Aceste fonduri creează o oportunitate de a investi în clădiri și de a avea numeroase beneficii.

Citeste si:
Uniunea Europeană vrea să introducă o nouă taxă pe combustibilii...
Uniunea Europeană vrea să...

Cât ar avea de câștigat România, dacă renovarea clădirilor ar fi făcută ca la carte

Potrivit studiului VELUX, reducerea riscurilor climatice la interior în România prin renovarea corespunzătoare a clădirilor va aduce un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050.

Astfel, reducerea expunerii la umezeală sau mucegai și a lipsei de lumină naturală în clădirile rezidențiale ar avea impact de 1,2 miliarde de euro prin economii directe în servicii medicale, sănătate și productivitate; îmbunătățirea productivității prin creșterea ratelor de ventilație în clădirile publice precum școli și birouri ar economisi 3,7 miliarde de euro, iar îmbunătățirea productivității prin acces eficient la lumina zilei în birouri ar oferi un beneficiu economic de 1,4 miliarde de euro.

Citeste si:
Firmele nu se grăbesc să angajeze până la toamnă. Investitorii se...
Firmele nu se grăbesc să...

Climatul interior influențează satisfacția oamenilor în viața de zi cu zi

Măsurarea satisfacției pierdute din cauza deficiențelor clădirii se poate face folosind o metodă nouă, dar recunoscută – Analiza de evaluare a bunăstării (WVA – Well-being Valuation Analysis). Acest lucru le permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervenției de renovare asupra clădirilor într-un mod mai holistic.

Datele europene arată că lipsa încălzirii are aproape de două ori mai mult impact asupra bunăstării percepute și satisfacției în viață decât separarea de un partener. În plus, oamenii care trăiesc expuși la cele patru riscuri climatice interioare au șanse de cinci ori mai mari să se declare nefericiți.

Aplicarea strategiilor de renovare durabilă asupra clădirilor existente poate duce la beneficii în materie de sănătate și bunăstare, niveluri crescute de productivitate, economii la energie, o reducere a impactului asupra climei, dar și stoc de clădiri fără amprentă de carbon.

Citeste si:
Top 10 domenii cu cele mai mari, dar și cele mai mici salarii din...
Top 10 domenii cu cele mai...

Cum pot proteja clădirile sănătatea

Din primăvara anului 2020, restricțiile cauzate de pandemie au forțat milioane de oameni să muncească, să trăiască și să învețe în propriile case. Pentru cei care trăiesc în locuințe necorespunzătoare, acest lucru a făcut situația și mai dificilă.

Ventilația naturală prin intermediul ferestrelor care se deschid continuă să fie o modalitate simplă, rentabilă și ușor de înțeles de a atenua riscul de contaminare. Acest lucru diluează orice agenți patogeni și împrospătează aerul. Alături de ventilația naturală, sistemele de ventilație mecanice, cum ar fi unitățile de încălzire, ventilație și aer condiționat, sunt de asemenea eficiente în crearea unui debit de aer igienic constant.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri