Zeci de mii de familii locuiesc in asezari informale la periferia satelor si oraselor, fara acte de proprietate sau autorizatii. Peste trei milioane de romani traiesc in saracie relativa, iar stocul de locuinte sociale este sub 30.000, cel mai redus din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din populatia tarii traieste in conditii de supraaglomerare, iar circa 15% din locuitori suporta greu costurile cu locuinta. Care sunt solutiile problemelor de locuire din Romania si cine ar trebui sa le rezolve? La aceste intrebari au raspuns reprezentantii Habitat for Humanity Romania si cei ai Bancii Mondiale, in cadrul evenimentului Housing Forum 2018.

Locuinte in Romania: greu accesibile, supraaglomerate, deteriorate

In Romania, in 2016, 14,4% din populatia totala era impovarata de costurile cu locuinta, cheltuind mai mult de 40% din venitul disponibil pe acestea, procent care a ramas neschimbat din 2010, potrivit unui raport al European Federation of National Organisations working with the Homeless (FEANTSA), organizatia care se ocupa de persoanele fara adapost.

La capitolul supraaglomerare, 48,4% din populatia Romaniei traieste inca in conditii de supraaglomerare. In 2016, rata supraaglomerarii in UE era de 29,5% din populatia totala. Media numarului de membri in gospodarie a fost in anul 2017 de 2,6 fata de media UE-28 de 2,3. In medie, in anul 2012, locuintele din Romania aveau 43,9 metri patrati, fata de media UE-28 de 95,9 metri patrati, conform unor date ale Eurostat, citate de Habitat for Humanity Romania.

Mai mult, stocul de locuinte din Romania este de calitate scazuta si se deterioreaza din cauza lipsei de intretinere - peste 35% din cele 8,5 milioane de locuinte au nevoie de reparatii.

Calitatea conditiilor de locuit din Romania

Ca urmare a procentului ridicat de locuinte situate in mediul rural in Romania, principalele probleme sunt cele legate de asigurarea accesului la utilitati, in special alimentarea cu apa si canalizare si la servicii sociale.

Cea mai grava deprivare, avand in vedere atat ponderea mare a populatiei afectate cat si decalajul fata de alte tari din UE, se inregistreaza in privinta facilitatilor sanitare (peste 30,3%, in anul 2014). Romania ocupa primul loc in UE cu privire la rata deprivarii severe de locuire cu 17,2% din totalul populatiei care se confrunta cu aceasta problema.

In Uniunea Europeana, in 2016, 4,8% din populatie a suferit din cauza deprivarii severe de locuire. Exista inca 3 state membre ale UE in care mai mult de 1 din 10 persoane se confrunta cu aceasta problema de locuire: Bulgaria a inregistrat o rata de 11,6%, Letonia de 14,6% si Ungaria de 16,9%.

Asezari informale

Peste 64.000 de familii locuiesc in asezari informale la periferia satelor si oraselor, fara acte de proprietate asupra terenului pe care locuiesc sau autorizatii de constructie si documente pentru proprietatile lor. Au acces limitat sau zero la utilitati de baza si infrastructura, si in multe cazuri locuinta in sine pune in pericol siguranta si sanatatea locuitorilor, potrivit unui studiu despre locuirea informala, realizat in martie 2018. Romania este singura tara din UE care conditioneaza identitatea (detinerea unor documente de identitate definitive) de proprietate (detinerea de acte de proprietate), potrivit Habitat for Humanity.

Majoritatea asezarilor informale din Romania au aparut in anii ’50 si s-au tot dezvoltat in perioadele de criza economica capatand proportiile si, uneori, aspectul unor cartiere „obisnuite”. Nerecunoscut si ne-reglementat, fenomenul locuirii informale este in crestere, avertizeaza organizatia.

Legislatia romaneasca nu mentioneaza termenul de asezare informala si nici nu contine vreo prevedere care sa se adreseze acestui tip de locuire, evidentiaza Habitat for Humanity.

„Primul pas este ca asezarile informale sa fie definite in legislatie. Odata ce sunt recunoscute, se pot face investitii, se pot trage utilizati. Acesti oameni pot sa apara, in sfarsit, desi ei exista de foarte mult timp. Aici vorbim despre cei mai saraci dinte noi”, spune Roberto Patrascoiu, director national al Habitat for Humanity Romania.

Locuinte sociale

Romania are una dintre cele mai scazute stocuri de locuinte sociale din UE, estimat la 28.000-29.000 de locuinte in 2015.

Programele de locuinte sociale sunt prea putin relevante pentru o serie intreaga de categorii de populatie vulnerabila: persoanele fara adapost, tinerii iesiti din sistemul de protectie speciala, victimele violentei domestice, victimele traficului de persoane si altele. Grilele de criterii ale autoritatilor locale in functie de care se decide alocarea putinelor locuinte sociale disponibile prevad in rare cazuri puncte suplimentare pentru apartenenta la unul dintre aceste grupuri.

"Peste 3 milioane de oameni traiesc in saracie relativa si sunt potential beneficiari de solutia de locuire sociala. Pe de-o parte, e nevoia. Pe de alta parte, este oferta. In Romania, 0,7% din stocul de locuinte sunt locuinte sociale, conform Eurostat, adica acele locuinte care pot fi inchiriate de persoanele cu venituri reduse astfel incat sa aiba un loc pe care sa il numeasca acasa. 0,7% este infim. Daca facem o comparatie cu tari din vestul sau din nordul Europei, locuirea sociala reprezinta peste 20 sau chiar peste 30% din stocul total de locuinte. Noi avem 0,7%, iar saracia noastra e mult mai pregnanta, nevoia este mult mai mare”, subliniaza Patrascoiu.

Solutii?

In cazul locuintelor sociale, solutiile trebuie sa vina din mai multe parti: organizatii umanitare, autoritati publice locale, guvern si nu numai.

„Cred ca vremea in care singura solutie, de tip caramida si mortar, adica constructia de locuinte sociale a trecut. Nu putem sa construim pe atat de mult pe cat este nevoie. Ea este o solutie, dar trebuie sa venim cu subventii, cu chirii sociale, cu acorduri de dezvoltare intre dezvoltatori privati, acei dezvoltatori imobilinari care sa fie stimulati ca un procent din ansamblurile rezidentiale pe care le construiesc sa fie destinat oamenilor cu venituri reduse, de schimbare a legislatiei, de modificare a criteriilor de acordare a locuintelor sociale. Dupa ce ca locuintele sociale sunt putine, se acorda si dupa anumite criterii, in unele cazuri, discriminatorii. Spre exemplu, unul dintre criteriile pentru care iei puncte la o locuinta sociala este acela sa ai un doctorat. Este evident ca nu mai vorbim de criterii sociale”, subliniaza directorul Habitat for Humanity Romania.

State exemplu

In Irlanda de Nord, locuintele sociale reprezinta peste 30% din stocul de locuinte, iar statul ofera subventii celor care intra in proiect. „Desigur, aceste locuinte nu sunt toate detinute de stat, pentru ca nu ai cum, ca stat, sa detii 30% dn stocul total de locuinte, insa statul ofera subventii persoanelor fizice care, in loc sa inchirieze pe piata libera, intra in schema de subventie a locuirii sociale in schimbul unor exceptii de taxe si impozite, in schimbul unor stimulente si piata de locuinte sociale se liberalizeaza cumva”, explica Patrascoiu.

In alte state europene exista acorduri de dezvoltare, prin care dezvoltatorii imobiliari sunt stimulati ca un procent din ansamblul rezidential pe care il construiesc sa fie destinat persoanelor cu venituri reduse, sustine reprezentantul asociatiei.

Locuirea (riscanta) in Romania, Bulgaria, Georgia si Azerbaijan

Romania, Bulgaria, Georgia si Azerbaijan au in comun incidenta ridicata a saraciei, impactul crizei financiare din 2008 prin prabusirea sectorului de constructii, in special, si revenirea dificila, imbatranirea populatiei, scaderea numarului de locuitori si miscarile de populatie de la sat la oras, sustine Ashna S. Mathema, specialist in dezvoltare urbana la Banca Mondiala.

In cele patru state analizate, o mare parte din stocul de cladiri este invechit si prezinta probleme de risc seismic.
La capitolul vechimea cladirilor, in Romania, peste 55% din stocul de cladiri de locuit a fost construit inainte de 1970, iar 35% din totalul stocului de cladiri de locuit este in stare foarte proasta. In Bulgaria, aproape 75% din apartamentele din cladiri au o vechime mai mare de 30 de ani, in Azerbaijan, peste 80% din cladirile rezidentiale au fost construite in urma cu 40-50 de ani, multe dintre care necesita reparatii urgente sau reconstructie. In Georgia, aproape 35% din stocul de cladiri destinate locuirii este mai vechi de 50 de ani si mai putin de 10% a fost construit dupa 1990.

Reprezentanta Bancii Mondiale sustine ca mentenanta este cu adevarat problema in cazul cladirilor de locuinte, nu vechimea acestora.

In Georgia exista un fenomen de extindere a apartamentelor, legal pana in 1991, executat de companiile de stat, iar dupa 1991 s-a construit nereglementar de catre muncitori necalificati. Astfel, cladirile nu sunt sigure, prezentand risc seismic.

In Bulgaria, o parte din cladiri au o vechime mai mare de 50 de ani si ar putea sa fie instabile din punct de vedere structural. Banca Mondiala are in desfasurare un studiu pentru a stabili gradul de risc al cladirilor.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri