Datele statistice despre spațiul locativ din România arată că sunt în total aproape 10 milioane de locuințe, iar dintre acestea 2,5 milioane sunt declarate ca fiind neocupate, care ar putea găzdui populația unor țări întregi.
Așadar, conform declarațiilor românilor de la ultimul recensământ, un sfert din fondul locativ din România ar fi gol, iar aici intră nu doar locuințele secundare sau cele de vacanță, ci și cele care se încadrează la locuințe principale.
Este o pondere mare, dacă ne raportăm la alte cifre statistice de la INS, Eurostat și ONU în ceea ce privește populația și fondul locativ de la noi din țară.
114 țări au o populație mai mică decât ar putea intra în locuințele neocupate de la noi
Ca să vă faceți o idee, am făcut câteva calcule și o comparație cu populațiile altor țări care au un număr de locuitori mai mic decât cel care ar putea fi găzduit în aceste locuințe libere conform indicilor de ocupare a locuințelor din România. Și nu este o cifră mică.
Din datele culese de INS o dată cu recensământul din 2021, aflăm că românii au declarat că 2.518.452 de locuințe erau goale, totalizând 8.174.372 de camere. Asta dintr-un total de aproape 10 milioane de locuințe și aproape 27 de milioane de camere.
| LOCUINȚE CONVENȚIONALE NEOCUPATE ÎN ROMÂNIA | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| TOTAL | STATUTUL LOCUINȚEI | ||||||
| Permanente (principale) | Secundare | Case de vacanță | |||||
| Locuințe | Camere | Locuințe | Camere | Locuințe | Camere | Locuințe | Camere |
| 2.518.452 | 8.174.372 | 1.401.784 | 5.169.050 | 938.449 | 2.503.207 | 178.219 | 502.115 |
(Sursa datelor: INS, Recensământul populației și locuințelor din anul 2021, date definitive)
Cele mai recente date de la Eurostat arătau că România avea cel mai mare procent de proprietari în casele lor, de 94,8%, în condițiile în care media UE este în jur de 69%.
Din aceea statistică ne mai interesează încă o cifră importantă, adică aceea că un român are alocat, în medie 1,6 camere.
Stăm mult mai înghesuiți decât alte țări, dar mult mai important este că, raportat la cele 8,17 milioane de camere, la o asemenea medie de camere per locatar, ar reieși că, în aceste locuințe declarate neocupate, ar fi avut loc circa 5,1 milioane de persoane.
În total, populația României este estimată la 19,1 milioane de locuitori, iar o parte dintre ei stau mai mult în afara țării, fiind plecați la lucru în alte țări.
Potrivit datelor Națiunilor Unite valabile la 1 iulie 2023, acest fond locativ declarat neocupat ar fi putut găzdui o populație mai mare decât populația a 114 state și teritorii autonome din întreaga lume.
Ca exemple din această listă, Noua Zeelanda și Irlanda au undeva la 5,1 milioane, Kuweit 4,8 milioane de locuitori, Croația 3,9 milioane sau Moldova 3 milioane.
Unde se găsesc cele mai multe locuințe goale din țară
Din totalul de 2,51 milioane de locuințe declarate ca fiind neocupate, 1,26 milioane se regăsesc în mediul urban și 1,25 milioane în mediul rural.
Când ne raportăm distribuția pe județe plus Capitală, cele mai multe locuințe nelocuite se găsesc, cum era de așteptat, în București și Ilfov, cu un total de peste 298.000 de unități.
Pe următoarea poziție se află județul Iași, cu un total de peste 127.000 de locuințe, urmat de județul Argeș, cu peste 98.600 de locuințe, Prahova (peste 89.000), Bihor (peste 87.000), Timiș (aproape 85.000) și Cluj (peste 84.700).
Când ne uităm strict la orașe, Bucureștiul este de departe cel care are cele mai multe locuințe neocupate, cu un total de peste 218.000 de locuințe declarate neocupate.
Din totalul de locuințe declarate neocupate la nivel național, 1,4 milioane intră în categoria de locuințe principale, peste 938.400 sunt locuințe secundare și peste 178.000 case de vacanță.
În București, peste 119.500 de locuințe sunt în categoria locuințe principale, peste 97.500 sunt declarate ca fiind locuințe secundare și peste 1.200 sunt case de vacanță.
De ce avem atât de multe locuințe declarate neocupate
(Sursa foto: Shutterstock)
Potrivit consultanților imobiliari consultați de Wall-Street.ro explicațiile sunt variate, iar unele ușor de intuit.
Aici vom face și precizarea că multe locuințe, deși sunt declarate ca fiind „neocupate”, nu înseamnă că sunt neapărat goale, că nu stă nimeni în ele.
Locuințe rămase pur și simplu fără locatarii lor sau părăsite
Aici intră locuințele principale și secundare și se referă la locuințe în care proprietarii nu mai locuiesc în ele. O să sune ciudată categoria de locuințe principale neocupate, dar în cele mai multe cazuri sunt locuințe ale unor persoane decedate, iar copiii nu s-au mai mutat în ele, fie pentru că au plecat în altă țară, în alt sat sau oraș și așa mai departe.
Sunt cazuri în care copiii s-au mutat cu munca în altă orașe și stau în chirie, în timp ce locuințele părinților au rămas goale în localitățile lor de origine.
Evident, în această categorie mai intră și persoane care sunt plecate în afara țării sau în alte localități din țară, nu se mai folosesc de ele în mod curent, dar sunt proprietarii acestor locuințe în acte.
Locuințe cu chiriași nedeclarați
Aici intră în principal locuințe secundare, date adesea spre închiriat, dar fără forme contractuale declarate. Piața chiriilor din România este slab reglementată în comparație cu alte țări, iar mulți proprietari de locuințe secundare le închiriază fără să declare prezența unui chiriaș pentru că nu au niciun fel de contract.
Locuințe aflate în diverse forme de litigii
Aici se încadrează și locuințe aflate în diverse litigii, de diverse naturi, dar, ca un exemplu particular cu o pondere importantă în piață, vorbim și de multe locuințe ocupate abuziv, în baza Legii 10 de retrocedare.
De exemplu, în București, în vara anului trecut, încă erau mulți proprietari care nu puteau să se bucure de bunurile lor, fiind înregistrate peste 42.000 de dosare de retrocedare încă nesoluționate, potrivit Hotnews. Evident, în aceste dosare nu intră doar retrocedarea de locuințe.
Locuințe aflate în diverse stadii de renovare, construcție sau în paragină
Aici pot fi declarate locuințe care se află în construcție, fie în lucrări de renovare, în imobile foarte vechi, altele abandonate din cauza stadiului ridicat de degradare a construcțiilor. Sunt multe orașe în România, în special în Capitală, imobile de locuit care sunt în paragină și nu mai sunt locuibile din cauză că au devenit, pur și simplu, niște ruine.
