Cum poate România să scurteze intervalul de diagnostic al cancerului pulmonar. Marius Geantă: Ceea ce ne lipsește este și un protocol național de testare

În contextul în care cancerul pulmonar este o cursă contra cronometru și peste 11.000 de români sunt diagnosticați anual cu această boală, majoritatea în stadii avansate, diagnosticarea precoce și reducerea timpilor de așteptare până la inițierea tratamentului sunt necesare pentru îmbunătățirea ratelor de supraviețuire. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, confirmă necesitatea implementării acestor măsuri și extinde lista de oportunități și recomandări pentru reducere la jumătate a timpului petrecut de pacient de la suspiciunea diagnostică la tratament.

Situația pacienților cu cancer pulmonar din România a fost cartografiată de cei de la The Economist care au realizat un raport care a cuprins mai multe țări din Europa asupra problemei cancerului pulmonar. Raportul menționat ne indică zone verzi, adică zone în care țările sunt performante, dar și zone galbene sau roșii în care performanța în lupta cancerului pulmonar este redusă.

”În ceea ce privește România, raportul consideră că politicile anti-fumat, de exemplu, reprezintă un punct forte pentru România cât și anumite reglemetări pe care ei le-au identificat cu referire la poluarea mediului”, explică Marius Geantă, într-un interviu pentru wall-street.ro.

La polul opus, România punctează slab la următoarele categorii: nu are un Plan Național pentru Controlul Cancerului, în general, și această lipsă duce și la o abordare ineficientă, inclusiv a cancerului pulmonar.

Te poate interesa și: Se poate: cei 3 paşi simpli care pot reduce răspândirea pandemiei de COVID-19

Citeste si:
Platforma care iti testeaza cunostintele despre cancerul pulmonar
FABC a lansat o platforma de...
Citeste si:
Cum sa scapi de durerea de stomac: 5 solutii rapide
Cum sa scapi de durerea de...

România se confruntă cu o fragmentare în ceea ce privește cancerul pulmonar

Astfel, în ceea ce privește managementul optim al cancerului pulmonar, România trebuie să acționeze în direcția implementării unui Plan Național de Control al Cancerului, a unui ghid de tratament care să includă un traseu clar al pacientului, de la medicul de familie către un consult de specialitate, cu intervale de timp și indicatori de calitate, facilitând astfel accesul rapid la o echipa multidisciplinară de medici specialiști, precum și să asigure o finanțare corectă și sustenabilă a îngrijirii pacienților cu cancer pulmonar.

Rolul unui Plan Național de Cancer este de a purta boala, cu diversele ei localizari, pe tot ce înseamnă spectrul de la prevenție la depistarea precoce, la screening, diagnostic de precizie, tratament, paliație, suport psihologic, reinserție socială, iar toate aceste lucruri sunt prevazute în acest plan, inclusiv colocările bugetare.

Ce se întâmplă momentan în România este că avem o fragmentare, dacă mă refer la capitolele menționate mai sus. Dacă vorbim strict despre pacientul cu cancer pulmonar, soluția este reprezentată de accesul la o soluție integrată de tip one stop shop, care este extrem de limitat.

Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină

Citeste si:
Românii ar fi dispuşi să treacă prin restricţii, în cazul unui al...
Românii ar fi dispuşi să...

Acesta explică faptul că, în formele avansate de cancer pulmonar, este foarte importat diagnsticul de precizie care înseamnă determinarea unor modificări la nivelul celulelor, așa numiți biomarkeri. În funcție de această analiză se poate indica cu și mai mare precizie care ar fi tratamentul potrivit pentru boală. ”Ideal este ca determinarea acestor biomarkeri să se facă în paralel cu examenul anatomo-patologic, pe baza căruia se pune diagnosticul de cancer. Acei biomarkeri trebuie determinați de la început, ideal toți odată, pentru că cantitatea de țesut pulmonar este limitată și s-ar putea, daca testezi pentru câte un biomarker, să nu mai fie suficient țesut. Atunci trebuie să faci toate lucrurile de la început și în același loc”, a declarat Geantă.

Vezi și: Ce sunt testările combinate de grup și cum pot ajuta la combaterea COVID-19

Nu există în sistemul public de sănătate un loc în care abordarea aceasta de tip one stop shop legată de diagnosticul de precizie să se întâmple, arată preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

”Ca să devină o practică, se necesită reorganizarea acestor centre, dotarea cu echipamente performante, personal calificat și finanțare”, mai spune sursa citată.

Citeste si:
Un copil cu Covid-19 s-a internat la spital, pentru a-și proteja...
Un copil de 12 ani, infectat...

Finanțarea se referă la acoperirea costului acestor teste de precizie de către CNAS, pe care în acest moment o acoperă industria farmaceutică, pentru că produce medicamente care se prescriu în relație cu prezența sau absența acestpr biomarkeri. Cu toate acestea, dacă statul ar fi cel care compensează și acoperă costul determinării biomarkerilor, România ar avea posibilitatea să nu mai depindă de o decizie privată. ”Apoi ar presupune și o standardizare”, explică acesta.

Ceea ce ne lipsește este și un protocol național de testare, o conduită unică acceptată de mediul profesional, pe tot teritoriul României, în relație cu acești pacienți.

Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină

Acesta este și motivul pentru care este importantă finanțarea. ”Chiar dacă în oricare dintre aceste situații pacinetul nu ar plăti, genul acesta de finanțare ar fi în măsură să dezvolte și mai mult zona de testare a biomarkerilor”, mai spune Geantă.

Prin prisma Centrului pentru Inovaţie în Medicină pe care îl conduce, Marius Geantă a realizat, în urmă cu doi ani, un document de poziție, pe care l-a discutat cu toți președinții Caselor de Asigurări de Sănătate și cu toți decidenții care în acești doi ani s-au tot schimbat.

Vezi și: Cât costă un test pentru COVID-19 și în ce spitale private îl poți face

”A existat un paradox, pentru că de câte ori ajuneam într-un punct în care înțelegerea era comună și părea că ne pregătim pentru a avea un Program sau un Subprogram pe diagnostic de precizie în cancer, ca parte a Programului Național de Oncologie derulat de CNAS, apărea o schimbare fie la nivelul Casei, fie a Ministerului fie la nivelul Guvernului. Eram nevoiți să reluam discuția de la 0”, explică acesta.

Polonia, model de urmat pentru România

Punctul în care suferă foarte tare asistența pacientului cu cancer ține de întârzierile care apar de la apariția primelor simptome ale bolii și până când persoana respectivă are acces la tratament. Pe baza datelor din practică, la nivel de România, trec aproximativ 5-6 luni de când apar primele simtome și până când o persoană are acces la tratament.

”Cam 6 săptămâni se pierd la nivelul medicului de familie, 8-9 săptămâni se pierd la nivelul medicului pneumolog și tot cam așa la nivelul medicului oncolog și între specialitățile respective”, spune Geantă. ”Întrebarea este cum optimizăm acest traseu al pacientului, așa încât să scurtăm timpii respectivi. Marea Britanie, dar și Polonia, își asumă un anumit număr de zile în care de la apariția primelor semne de boală este obligatoriu diagnosticul și accesul la tratament, care este în jur de 50 de zile”.

Cum poate România să scurteze intervalul de diagnostic pentru pacientul de cancer pulmonar

Dacă vorbim despre formele avansate de cancer pulmonar, în România au apărut foarte multe tratamente în ultimii ani, terapiile țintite sau imunoterapiile. Chiar dacă compensarea lor în sistemul de sănătate din Romania funcționează și pacienții au acces la aceste medicamente, bolnavii pierd pe tot traseul 5-6 luni de zile, din motivele specificate mai sus, ceea ce înseamnă că ar putea să ajungă prea târziu sau niciodată să beneficieze de respectivele inovații.

Marius Geantă este de părere că, pe acest traseu, la nivelul medicului de familie este nevoie de o atitudine proactivă. ”În primul rând, se presupune că medicul de familie cunoaște mai bine pacienții la risc înalt (cei care fumează, de exemplu). Asta ar trebui să îi ofere posibilitatea de a recomanda pacienților, în relația cu CNAS, un computer tomograf, care în acest moment se face abia în faza a doua a diagnosticului, după ce persoana respectivă ajunge la pneumolog. Genul acesta de intervenții pot să scurteze intervalul de diagnostic”, spune sursa citată.

Un alt minus pentru sistemul de sănătate din Romania este numărul redus de centre și de specialiști care fac biopsii, fără de care nu se poate da diagnosticul de cancer. Biopsia oferă și premizele pentru diagnosticul de precizie, mai spune Geantă.

E nevoie în acest punct de o extindere a rețelei de bronhoscopie și biopsie. Ulterior, această rețea trebuie conectată cu tot ce înseamnă componenta de diagnostic, așa încât accesul să fie mai ușor. LaInstitutul Marius Nasta se fac peste 50% din procedurile de bronhoscopii și biopsii pentru cancer pulmonar, ceea ce este imens.

Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină

Pacienții români pierd o lună - o lună jumătate pentru că accesul medic de familie - medic oncolog este limitat

În ceea ce privește medicina de familie, Marius Geantă este de părere că medicilor ar trebui să li se pună la dispoziție mai multe informații, niște instrumente mai ușor de folosit, chestionare care pot să sugereze niște scoruri de risc. Apoi, prin contractul cu CNAS, să li se dea posibilitatea să primească bani pentru conduita aceasta preventivă.

”Mai este un lucru important, din practică, validat cu mulți experți”, explică acesta. ”Un medic de familie, dacă identifică o persoană cu risc înalt de cancer pulmonar, are reale probleme în a identifica un pneumolog sau un oncolog care să îl primească pe pacientul respectiv. Și aceste rețele ar trebui mai bine definite”, spune Marius Geantă.

O dată ce se ridică această suspiciune de diagnostic oncologic, o persoană ar trebui automat să intre pe o rețea de medici, să intre în contact cu un medic care are și disponibilitate de timp și competență. În România nu se întâmplă asta: ”Se pierd cam 2-3 săptămâni, din momentul în care bolnavul pleacă de la medicul de familie și ajunge să aibă consultație la un medic pneumolog și cam același timp trece și de când se termină etapa de pneumologie și până ajunge la medicul oncolog. Este vorba de o lună - o lună jumătate care se pierde pentru că accesul nu este imediat”, argumentează Geantă.

Fondurile de la UE, o soluție într-un timp mai scurt: Romania va trebui să se alinieze

Lucrurile sunt într-un punct în care nu au mai fost niciodată, spune Geantă. În primul rând, Comisia Europeana va avea de la începutul anului viitor primul program dedicat sănătății, cu cancer tema principală.

”Separat, există Planul European de Cancer care va fi disponibil la sfârșitul acstui an. Există o misiune de Cercetare pentru Cancer care vine în completarea planului respectiv. Există deja o agendă europeană pe această temă, iar Romania va trebui să se alinieze din acest punct de vedere”, mai spune preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

În plan intern, în acest an va trebui elaborată noua strategie de sănătate pe următorii 7 ani în baza căreia vom atrage bani prin fonduri europene, o strategie care trebuie pusă în acord cu cele trei programe europene.

”Cancerul pulomonar trebuie extras, alături de cancerul la sân, și să devină acea boală cu care să se înceapă implementarea unui nou model de asistență”, conchide Marius Geantă.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Sănătate »



Setari Cookie-uri