Sistemul de sănătate românesc își întinde corzile la maximum într-un al treilea val al pandemiei, care pare că nu mai atinge vârful pentru a vedea o scădere a numărului de cazuri raportate zilnic. Cea mai neagră situație este, însă, în secțiile de Terapie Intensivă, unde atât oxigenul, cât și paturile devin insuficiente de la o zi la alta. Cu o campanie de vaccinare în plină desfășurare și chiar cu noi restricții la nivel național, România încă nu înfrânează cel de-al treilea val. Medicii, în schimb, vin cu mici sugestii și anume, amplificarea testării, dar și actualizarea procesului de testare.
Testarea în ceea ce privește coronavirusul rămâne o problemă intens dezbătută în țara noastră, încă de la debutul pandemiei. Protocoalele impuse la nivelul țării și birocrația din jurul pandemiei nu fac decât să ajute la răspândirea mai rapidă a virusului.
În prezent, în România sunt testate, cu prioritate, persoanele care sunt simptomatice sau care se prezintă la camerele de gardă ale spitalelor, persoane care, în mod evident, sunt pozitive. Țara noastră nu testează pacienții asimptomatici sau contacții direcți ai celor infectați și se mulțumește cu carantinarea acestora.
Dr. Lucian Horhotă, medic primar ATI și managerul Spitalului Bolintin Vale, este de părere că testarea din România se realizează la un nivel scăzut și nici nu identifică toate tulpinile existente.
Citeste si:
”Testarea aprofundată ar ajuta în România, numai că testele rapide, atât de promovate în prezent și care sunt la disponibilitatea mai multora dintre noi, nu mai sunt capabile să deceleze, să identifice noile tulpini. În plus, ar trebui actualizată capacitatea de testare și PCR-ul. Așa cum la început mulți s-au grăbit pe găsirea aparatelor de testare, acum ar trebui să concentrăm mai bine pe găsirea mutațiilor. E o încetinire în acest sens. PCR-ul nu mai are capacitatea de a identifica elocvent tulpinile Sars-Cov 2”, a declarat dr. Horhotă, pentru wall-street.ro.
PCR-ul nu știe carte, el e setat să identifice coronavirusul, nu și gradul de infecțiozitate sau nivelul de multiplicare a virusului.
Dr. Lucian Horhotă
Mai mult decât atât, medicul insistă că mutațiile coronavirusului sunt cele care împiedică tratarea rapidă a pacienților infectați.
Citeste si:
Practic, ne-am întors la nivelul martie-aprilie 2020, când se făceau teste PCR în doar câteva zone din țară.
Dr. Lucian Horhotă
Importanța unei testări active și preventive este susținută și de medicul cercetător Octavian Jurma. Acesta consideră statul refuză intenționat să testeze mai mult din cauza motivelor economice.
”Ne zgârcim la teste ca să economisim bani și să câștigăm imagine politică, dar pierdem de zeci de ori mai mulți bani din cauza exploziei de infectări pe care acum avem zero șanse să o controlam. Se vede că de un an de zile niciodată nu am ieșit dintr-un val la un nivel mai scăzut decât cel de la care am intrat în val. Avem, în realitate, o creștere în trepte care, în cele din urmă, va rupe spinarea sistemului nostru medical tocmai pentru că vaccinarea nu poate evita de una singura un val patru la ritmul actual de vaccinare”, avertizează Octavian Jurma, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Citeste si:
De ce valul al treilea este mai violent
Valul al treilea al pandemiei a luat prin surprindere autoritățile, mai rău decât venirea iernii. Violența celui de-al treilea val este determinată, pe de o parte, de faptul că secțiile unităților medicale destinate COVID, dar mai ales cele ATI nu erau eliberate.
Pe de altă parte, mutațiile coronavirusului îngreunează munca medicilor, formele nou apărute fiind din ce în ce mai severe.
Nu în ultimul rând, simptomele păcălesc oamenii, transmite dr. Horhotă, care avertizează asupra capacității virusului de a se adapta.
”Virusul acesta a reușit să se multiplice în zeci de feluri, ceea ce știm oficial. Cred că sunt mult mai multe, dar pe care noi nu le știm. Coronavirusul se multiplică în timp ce vorbim noi, doar că nu apar mutații consistente. Mutațiile virusului și faptul că simptomele păcălesc oamenii fac ca acest val al treilea să fie mult mai violent. Pacienții infectați se simt bine la început, în primele zile, și asta îi face să creadă că au o formă ușoară. Iar când ajung la spital, în unele cazuri,e deja prea târziu”, explică medicul, care dezvăluie că în Spitalul de la Bolintin sunt destinate 29 de locuri pentru pacienții cu COVID, insuficiente, uneori.
Citeste si:
Virus deștept și forme de boală severe
Coronavirusul are două avantaje în favoarea sa: necunoscutele din jurul său și adaptabilitatea surprinzătoare. Deși a trecut un an de la declararea pandemiei, COVID-19 încă nu s-a lăsat 100% descoperit, iar modalitatea de tratare rămâne încă ușor orientativă.
”Virusul acesta este deștept, se adaptează foarte bine, chiar dacă vorbim doar despre o moleculă. Virusul are un ciclu de viață, după aproximativ 8-10 zile, virusul dispare. Însă bucățile de virus care rămân sunt cele care creează reacțiile acestea”, a mai spus dr. Horhotă.
Medicul mai explică faptul că pacienții se confruntă cu o reacție inflamatorie în cascadă, aceasta după ce virusul se cuibărește în organism și se identifică cu diferite alte celule protectoare ale corpului uman.
Citeste si:
Din 1981 sunt asistent medical. Ceea ce ne-a adus pandemia a fost doar o cantitate enormă de stres în plus.
Era mai utilă carantina?
O întrebare care este des vehiculată, mai ales în ultima perioadă, în condițiile implementării unor noi restricții în weekend-uri, este dacă nu cumva carantina ar fi fost o mai bună soluție.
Dr. Horhotă a precizat că nu se poate pronunța din punct de vedere administrativ, însă în ceea ce privește sistemul medical, este clar că purtarea corectă a măștii de protecție, spălatul pe mâini, dar și menținerea unei distanțe optime față de alți oameni ne pot salva de o posibilă infecție.
”Eu lucrez în spitale din trei județe: București, Ilfov și Giurgiu. De când fac naveta între acestea, nu m-au oprit prea multe mașini de poliție pentru verificare. Cât despre carantină, nu sunt în măsură să comentez astfel de norme, însă ca aceasta să funcționeze, cel mai probabil trebuia prelungită starea de urgență. Dar trebuie să recunoaștem că nu toată lumea e grozav din punct de vedere economic”, a conchis medicul.
Citeste si:
Noi spitale, implicate în gestionarea pandemiei
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat suplimentarea numărului de paturi din Terapie Intensivă, dar și alte măsuri menite să ajute la decelerarea pandemiei, în condițiile în care țara noastră bate record după record în ceea ce privește numărul pacienților nou infectați și cu forme grave.
Ministrul a precizat că a fost nevoit să apeleze la spitale la care nu ar fi vrut să apeleze, după cum urmează:
- Spitalul Fundeni- 70 de paturi cu oxigen și 14 paturi în ATI,
- Institutul Oncologic București- 5 paturi ATI și 5 paturi pentru terapie acută,
- Spitalul Colentina- 35 de paturi cu oxigen,
- Spitalul Gerota- 2 paturi ATI,
- Spitalul Colțea- 16 paturi cu oxigen,
- Spitalul Sf. Pantelimon- 45 de paturi,
- Spitalul Victor Babeș- 12 paturi ATI,
- Unități mobile ATI- 8-12 paturi în plus.
Pe lângă suplimentarea numărului de paturi în unitățile medicale COVID, ministrul a anunțat și faptul că au fost regândite fluxurile medicale, astfel încât să fie redusă presiunea pusă pe Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Principala măsură este lărgirea centrelor de evaluare pentru formele non-severe.
În plus, pacienți cu urgențe non-COVID vor fi redirecționați, de asemenea, către spitalele destinate ortopediei, ORL-ului, dar și chirurgiei.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
