La mai bine de cinci ani de la Colectiv, România trece printr-o nouă criză. De data aceasta, criza nu mai este doar a țării noastre, este la nivel internațional, însă criticile aduse sistemului medical românesc aduc din nou în față neajunsurile din România. În plus, acești cinci ani care au trecut de la fatalitatea de pe 30 octombrie 2015 au ținut să ne reamintească imprevizibilitatea unui incendiu chiar în spitalele din România, făcând referire aici la evenimentele Piatra Neamț și Matei Balș. În acest context, medicii susțin că un astfel de incident poate avea loc oriunde și oricând, motiv pentru care unii dintre ei și-au luat măsuri de precauție.

Dr. Lucian Horhotă, medic primar ATI, dar și managerul Spitalului Bolintin Vale, este unul dintre cei care au ajutat la salvarea primilor supraviețuitori Colectiv. Cu o experiență de 12 ani în zona Petroșani, unde s-a confruntat cu exploziile de mină, medicul susține că, din nefericire, pentru el, targedia de la Colectiv a fost ca un flashback, ca o întoarcere în timp în spitalul în care avea în grijă oameni răniți în urma deflagrațiilor din subteran.

”În zonă sunt câteva familii cărora le place scandalul și auzind țipete din maternitate, am crezut că se repetă povestea. Însă când am ieșit afară și am văzut oameni care mergeau ca zombi, din cauza inhalației de gaz, am revăzut exploziile din minele Petroșani”, mărturisește medicul.

Ca să poată fi salvați toți cei din Colectiv, ar fi trebuit intrat în primele 2-3 minute. A căzut tavanul pe ei și, în cele din urmă, s-au ars unii pe alții, s-au călcat în picioare.

Sursa Foto: Shutterstock.com

Ce ar trebui să învățăm din Colectiv

În acest context, dr. Horhotă atrage atenția asupra două mari aspecte, de care atât românii, cât și autoritățile ar trebui să țină cont.

”Pe de o parte, e imperios necesar să înțelegem că aglomerația nu e bună. Am văzut la Colectiv, unde au băgat 300 în loc de 100, poate, vedem și acum, în cazul pandemiei. Coronavirusul se hrănește din aglomerațiile pe care le provocăm și devine mai puternic. Pe de altă parte, spitalele din România au nevoie urgentă de verificări ale instalațiilor electrice și nu numai”, a specificat medicul.

Dr. Horhotă povestește că în 2005 a devenit managerul Spitalului din Bolintin, iar prima vizită a pompierilor l-a făcut să conștientizeze cât de mare era pericolul de explozie în spital, pericol pe lângă care chiar trecea zilnic, dar nu își dădea seama.

”Încă de atunci, treptat, am început să solicit schimbarea diverselor echipamente. Am interzis orice improvizație și am introdus lumină led acolo unde s-a putut. La Spitalul Bolintin nu se mai utilizează prize care ies din perete, calorifere sau reșouri suplimentare”, a explicat dr. Horhotă.

Cât de dificilă ar fi construcția unui spital de mari arși în România

Dr. Horhotă a vorbit și despre nevoia unor spitale de mari arși în țara noastră, o nevoie pe care "Colectivul" ne-a aruncat-o în fața, la propriu.

Tehnologia pentru arși este foarte costisitoare, aceasta din cauza mediului steril care trebuie creat. Dacă încerci să adaptezi așa ceva în România, ai fi nevoit să bagi banii pe care i-ai băga într-o unitate medicală nouă.

”E complicat de aranjat o secție de arși într-unul din spitalele deja existente în țară. E nevoie de o zonă sterilă, complet sterilă. Doar construind un spital de la zero ai putea crea acel spațiu”, a mai spus medicul.

Dr. Horhotă mai spune și că arsura este una dintre cele mai grave afecțiuni, cea mai mare agresiune la adresa corpului uman.

”Oamenii zic că e vorba despre infecțiile din spitale. Sunt și acestea, dar organismul e atacat mai întâi de infecțiile proprii. Organismul luptă împotriva lui. Nu mai există barieră în cazul arsurilor”, a mai spus dr. Horhotă.

În plus, după arsuri un pacient poate deveni dependent de morfină și pastile. Durerile sunt foarte mari, atrage atenția medicul anestezist.

Acesta explică faptul că dacă arsura este profundă, terminațiile nervoase sunt ucise, iar durerile sunt reduse semnificativ. Însă dacă este de gradul 1 sau 2, terminațiile sunt iritate și provoacă dureri foarte mari.

Nu în ultimul rând, dr. Horhotă precizează că arsurile devin și mai dificil de tratat în cazul copiilor.

”Cel mai grav e la copii, gravitatea e de trei ori mai mare. Tegumentul e subțire, profunzimea e mai mare, iar suprafața mult mai mică”, a conchis medicul.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri