Cum a reușit un bărbat paralizat să ”scrie cu mintea” folosind inteligența artificială

Un bărbat care a paralizat de la gât în jos în urmă cu peste un deceniu a reușit să scrie propoziții folosindu-se de un sistem digital care îi transformă scrisul de mână imaginat în cuvinte tastate virtual.

Este pentru prima oară când oamenii de știință au reușit să creeze propoziții din activitatea creierului legată de scrisul de mână, iar aceasta deschide drumul pentru dezvoltarea de device-uri mai sofisticate care să asiste persoanele paralizate să comunice mai rapid și mai clar, a notat The Guardian.

Bărbatul respectiv, care și-a pierdut în întregime capacitatea oricărei mișcări mai jos de nivelul gâtului după trauma suferită la nivelul coloanei vertebrale în 2007, a reușit să scrie 18 cuvinte într-un minut după ce a fost conectat la sistem. În ce privește literele luate individual, „scrisul cu mintea” a avut o precizie de peste 94%.

Frank Willett, un cercetător pe proiectul cu pricina de la Stanford University (California), a afirmat că această abordare este deschizătoare de drumuri pentru decodificarea altor acțiuni imaginate, precum scrierea prin tastare cu 10 degete și eforturile de vorbire pentru pacienții care suferă de pierderea permanentă a vocii. „În loc de detectarea literelor, algoritmul ar putea detecta silabe sau mai degrabă foneme, care sunt unitatea fundamentală a vorbirii”, a mai spus savantul.

Cum funcționează mecanismul dezvoltat în cadrul proiectului

La 9 ani după suferirea accidentului, bărbatul s-a înscris într-un proiect de cercetare clinică numit BrainGate2 și destinat să investigheze siguranța folosirii interfețelor creier-computer (BCI). Acestea sunt cipuri implantabile care citesc activitatea electrică din interiorul creierului.

Citeste si:
Activitatea fizică întărește imunitatea în fața bolilor infecțioase
Exercițiile fizice îți ridică...

Bărbatului i-au fost implantate două cipuri, ambele de mărimea unei aspirine pentru copii care purtau 100 de electrozi, plasate pe partea stângă a creierului său unde neuronii trimit semnale pentru controlul mâinii drepte. Willet și colegii săi l-au îndemnat pe bărbat să-și imagineze că ține un pix deasupra unei foi de hârtie și să încerce să scrie literele alfabetice, chiar dacă el nu-și poate mișca mâna. Pe măsură ce acesta încerca să aplice îndemnul, specialiștii au înregistrat activitatea din zona creierului care i-ar fi controlat, în condiții normale, mișcările respective.

Cercetătorii au descoperit că la mai bine de 10 ani de la accident, creierul bărbatului avea în continuare tipare distincte de activitate neurală pentru fiecare literă și pentru diferite semne de punctuație. Aceste date, alături de altele colectate în timp ce bărbatul încerca să scrie exemple de propoziții, au fost folosite la instruirea algoritmului de inteligență artificială. Numeroase etape mai târziu, algoritmul putea deja să prevadă în timp real ce literă încerca bărbatul să scrie, cu o precizie de 94,1%. Iar când researcher-ii au adăugat autocorrect-ul procesului, precizia a ajuns la 99%.

În timpul etapelor desfășurate, bărbatul a simțit deseori că pixul imaginar din mâna să se mișca de-a lungul foii urmând literele, și că putea să „scrie” mai rapid atunci când păstra dimensiunea mică a literelor, a povestit Willets.

Feedback entuziast, completat cu rezerve

Citeste si:
O rețea de sănătate privată a investit peste 600.000 euro în...
O rețea de sănătate privată a...

Amy Orsborn, expert în inginerie neurală, care nu a luat parte din echipa de cercetare, a susținut că proiectul Universității Stanford este „un remarcabil avans” în domeniu. Specialiștii păstrează totuși rezerve, astfel Orsbor și Pavithra Rajeswaran, de la Universitatea din Washington, au scris că interfețele creier-computer implantabile „vor trebui să producă o performanță și beneficii de uzabilitate remarcabile pentru a justifica costurile și riscurile asociate implantării de electrozi în creier”.

Oamenii de știință au dezvoltat numeroase pachete software și device-uri pentru a ajuta persoanele paralizate să comunice, de la programe pentru recunoașterea vocii și până la sistemul cursorului controlat de mușchi dezvoltat pentru Stephen Hawking, care folosea un ecran cu un cursor mișcat automat deasupra literelor alfabetului. Pentru a selecta una dintre ele și formarea cuvintelor, Hawking trebuia doar să-și încordeze obrazul.

Sursa foto: Freepik
Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Sănătate »



Setari Cookie-uri