Atunci când vedem diverși indicatori de dezvoltare a țării noastre și ni se pare că aceștia arată rezonabil de bine, uităm că de fapt ei sunt media între cifrele din două Românii: cea urbană și cea rurală. Deși au populații destul de apropiate (10,2 milioane versus 8,9 milioane), distanța dintre ele în materie de dezvoltare este una uriașă. Un raport al programului ”Ambasada Sustenabilității” oferă cifre concrete – și foarte îngrijorătoare.

”România cu un singur chip” este titlul raportului care arată de fapt cele două fețe ale țării noastre. Urmărind 17 indicatori, proiectul, susținut de LIDL, a adunat date oficiale din august 2021 și până în ianuarie 2022 privind sărăcia și exclusiunea socială, accesul la educație și la sănătate. Studiul integral poate fi consultat AICI.

”Dacă ne uităm la datele din acest studiu, vedem două lucruri. Dezastrul în care ne aflăm, sincer, mai ales dacă ne gândim la decalaje între rural și urban, la abandonul școlar, la accesul la sănătate ș.a.m.d. Pe de altă parte, știm ce avem de făcut, și Guvernul are o responsabilitate uriașă”, a declarat vicepremierul Kelemen Hunor, la lansarea studiului.

Șomaj și venit minim garantat

Câteva exemple acestui ”dezastru”. În județele Vaslui și Dolj, 1 din 33 de persoane din mediul rural primesc ajutor social. Doar în 10 județe procentul locuitorilor de sate care trăiesc din venitul minim garantat este sub 1% și doar în Ilfov este sub 0.3%. Iar la nivel național, 1 din 66 de locuitori din mediul rural primesc ajutor social. În mediul urban, în schimb, doar 1 din 402 persoane beneficiază de venit minim garantat,

Cifrele sunt și mai dramatice atunci când este vorba de șomeri. 1 din 55 de locuitori din mediul rural este șomer – 1 din 23, în județul Dolj, 1 din 26 în Galați, 1 din 27 în Vaslui. Nu e de mirare că, în mai toate județele, în jur de 1 din 90 de locuitori din mediul rural a emigrat.

Sate fără medici, dar cu mame minore

Accesul la sănătate este și el problematic la sate: la nivel național, avem un medic la 1.594 de locuitori din mediul rural și un stomatolog la 4.121. Dar în județe precum Vaslui, Covasna sau Ialomița, raportul este de fapt de un medic la peste 2.500 de oameni, la sat. Iar în Olt se ajunge la un stomatolog la 21.425 de persoane din rural.

O altă statistică tristă este cea a mamelor cu vârste între 15 și 19 ani. În mediul rural, rata generală de fertilitate (numărul de noi-născuți vii la 1.000 de femei cu aceste vârste) este de 41.6 la mie la nivel național și de peste 80 la mie în județul Brașov. La nivelul UE, media este de 8 la mie, spune Andreea Ghiocel, coordonatorul studiului.

Citește și: România copiilor care fac copii. Țara noastră dă un sfert dintre mamele minore din Uniunea Europeană

În ce privește educația, există județe unde, în mediul rural, rata de promovare la Bacalaureat în 2022 a fost sub 50%, de pildă Călărași (sub 5%) sau Alba (16%). Și avem județe unde mai mult de unul din 10 locuitori din mediul rural nu a absolvit învățământul primar: Alba și Brașov.

Regiunile de dezvoltare au adus mai degrabă subdezvoltare

”Nu ajută să facem o campanie de promovare cu marile reușite ale statului român. [...]. E un mare pas înainte cel de a ne asuma împreună că asta e imaginea, starea de la care plecăm”, spune Dragoș Tuță, fondator și președinte Ambasada Sustenabilității în România.

Decalajele sunt, de asemenea, între regiunile de dezvoltare care, recunoaște chiar vicepremierul Hunor, nu au produs neapărat dezvoltare și ar trebui redesenate. În forma lor actuală, afirmă liderul UDMR, aceste regiuni nu au redus decalajele nici în interiorul lor, nici între ele.

”E o competiție internă între orașe și regiuni super-dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. De pildă, în regiunea Centru, Brașovul, un oraș în dezvoltare continuă, e în competiție cu Târgu Secuiesc. Sau Sibiul cu Covasna. Dar dacă mergem în Sud sau în Est, dezastrul este și mai mare. Deci putem spune că în ultima perioadă decalajele între regiunile de dezvoltare au crescut, din păcate”, a conchis vicepremierul.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri