Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, in 2016 existau peste 10.000 de entitati juridice, sub diverse forme, activand in economia sociala si care pot obtine atestatul de intreprindere sociala ce le ofera posibilitatea de a accesa fonduri europene. Totusi doar 1,7% din angajatii Romaniei activeaza in economia sociala, mult sub media UE, de 6,5%.

Conform Legii 219/2015, economia sociala este definita ca:

Ansamblul activitatilor organizate independent de sectorul public, al caror scop este sa serveasca interesul general, interesele unei colectivitati si / sau interesele personale nepatrimoniale, prin cresterea gradului de ocupare a persoanelor apartinand grupului vulnerabil si / sau producerea si furnizarea de bunuri, prestarea de servicii si/sau executia de lucrari.

Economia sociala are la baza initiativa privata, voluntara si solidara, cu un grad ridicat de autonomie si responsabilitate, precum si distribuirea limitata a profitului catre asociati.

Nu te opri la Google AdWords:...
Citeste si: Nu te opri la Google AdWords: De ce ar trebui sa investesti in Bing?

Statutul de intreprindere sociala este recunoscut prin acordarea de catre agentiile de ocupare a fortei de munca, a unui atestat de intreprindere sociala, care certifica faptul ca:

  • actioneaza in scop social si / sau in interesul general al comunitatii;
  • aloca minim 90% din profitul realizat scopului social si rezervei statutare;
  • se obliga sa transmita bunurile ramase in urma lichidarii catre una sau mai multe intreprinderi sociale;
  • aplica principiul echitatii sociale fata de angajati, asigurand niveluri de salarizare echitabile, intre care nu pot exista diferente care sa depaseasca raportul de 1 la 8.

Oportunitati de finantare

Economia sociala este sprijinita in Romania prin programe de finantare guvernamentale sau private, acordate de companii mari, ca parte a programelor de CSR (de exemplu, Produs in Tara lui Andrei, program sustinut de Grupul OMV Petrom).

Cateva dintre cele mai relevante programe de finantare dedicate afacerilor sociale, fara a fi insa o lista exhaustiva si completa a acestora, se gasesc in continuare:

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a deschis, in septembrie 2016 apelul „SOLIDAR — Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, cu o alocare de 20 milioane de euro din Programul Operational Capital Uman (POCU), primul dintr-o serie de apeluri dedicate economiei sociale.

Amazon.com, FT.com si...
Citeste si: Cele mai bune carti din 2018

Programul Operational Capital Uman (POCU), prin care sunt alocate fonduri totale pentru urmatorii 5 ani (2016-2020) in valoare de 111.47 milioane euro, directionate catre dezvoltarea si infiintarea de intreprinderi sociale, prin acordarea de granturi si imprumuturi sub forma unor instrumente financiare.

FDES (Fundatia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale) – Programul de Finantare a Intreprinderilor Sociale, avand ca scop cresterea capacitatii intreprinderilor sociale de a angaja resursele umane locale in vederea producerii si livrarii de produse si servicii deficitare in comunitate, prin acordarea de granturi in cadrul unor runde (cereri de propuneri de proiecte) periodice.

Competitia NESsT pentru afaceri sociale - NESsT dezvolta intreprinderi sociale sustenabile care rezolva probleme sociale critice, oferind sprijin pe termen lung pentru cresterea si sustinerea unui portofoliu de intreprinderi sociale cu impact mare.

Fabricat in Tara lui Andrei este o competitie de afaceri sociale organizata de OMV Petrom in parteneriat cu Fundatia NESsT. Fabricat in Tara lui Andrei ofera finantari, consultanta si pregatire alaturi de experti pentru a crea afaceri sociale ce produc valoare, rezolva probleme sociale si ofera locuri de munca in comunitatile vizate de proiect.

Oficial BNR: E posibila o...
Citeste si: BNR: E posibila o noua criza economica mondiala

Fundatia Civitas. Programele si proiectele derulate in cadrul Fundatiei se regasesc in aria dezvoltarii regionale si locale. Sustin intreprinderile sociale prin identificarea si facilitarea accesului la finantari.

Social Impact Award (SIA) este o competitie de idei pentru tineri care vor sa construiasca solutii inovatoare la problemele sociale curente. Participantii pot castiga premii a cate 1.500 euro fiecare sau 1 premiu de popularitate in valoare de 500 euro pe baza votului online.

Consumatorii finali ar plati mai mult intreprinderilor sociale

Dintre cei 281 de consumatori chestionati in cadrul studiului desfasurat de MKOR Consulting, aproape doua treimi (64%) sunt dispusi sa plateasca in plus pentru un produs care creeaza locuri de munca persoanelor din categorii defavorizate.

Trebuie mediatizare, altfel nu pot fi sigura de acest aspect. Prezentarea firmei, utilaje, angajati ok. Este important, dar sa existe si mediatizare, altfel nu pot sa fiu sigur ca este asa.

Mai exact, respondentii ar plati intre 6% si 10% mai mult

Dintre cele 180 de persoane care au raspuns ca ar plati mai mult pentru un produs sau serviciu provenind de la intreprinderile sociale, 142 de respondenti, adica 79% ar plati intre 6-10% mai mult pentru produsele provenite de la intreprinderi sociale, in timp ce doar 5% dintre respondenti ar fi dispusi sa plateasca chiar cu 20%-50% mai mult.

O parte din cei dispusi sa plateasca mai mult pentru produse cu valoare sociala au mentionat faptul ca isi doresc sa aiba o dovada ca pretul suplimentar se reflecta in imbunatatirea conditiilor comunitatii defavorizate:

"Desigur, cu dovezi ca ajuta aceasta categorie sociala, aproximativ 20-30% in plus. Da, cu 10-15%. As da mai mult deoarece vreau sa vad ca oamenii defavorizati au locuri de munca si sunt platiti", spune un respondent.

Din totalul respondentilor, 36% nu ar plati mai mult pentru produsele sau serviciile provenite de la intreprinderile sociale. Motivele pentru care cei care nu sunt dispusi sa plateasca mai mult tin in special de incertitudinea cauzei. Acestia doresc dovezi care sa ateste sustinerea locurilor de munca pentru persoane defavorizate.

Aproape toti respondentii (95%) au afirmat ca este important pentru ei ca produsele achizitionate sa fie din Romania, iar valoarea sociala a produsului conteaza foarte mult.

Clientii de tip B2B (afacerile care cumpara volume mai mari), ofera acelasi nivel de incredere, indiferent daca furnizorul este afacere sociala, ONG sau SRL, principalele criterii de selectie a furnizorilor fiind pretul si calitatea produselor.

In Romania economia sociala se afla in stadiu incipient - doar 1,7% dintre angajati fac parte din intreprinderi sociale, fata de media UE de 6,5%. Resursele acordate din fonduri europene, programul guvernamental SOLIDAR, precum reglementarea legala existenta de la jumatatea anului 2015, dau incredere in functionarea viitoare a acestui tip de business.

"Analiza a pornit in urma observatiilor noastre din peste 20 de studii de piata pentru afaceri sociale. Ne-am dat seama de importanta perceptiei publicului asupra acestor afaceri, din punct de vedere financiar, cuantificabil. Pe langa datele culese direct de la persoanele fizice si juridice intervievate, cercetarea cuprinde si o parte de analiza despre ce inseamna antreprenoriatul social in alte ţari ale Uniunii Europene si stadiul de dezvoltare in Romania. Este, intr-un fel, modul nostru de a ne implica in sustinerea antreprenorilor sociali si a cauzelor pentru care lupta", a declarat Corina Cimpoca, Consultant Senior si fondator MKOR.

Toate informaţiile si statisticile raportului le puteţi afla accesand site-ul MKOR Consulting.

Raportul „Intreprinderile sociale in Romania, din perspectiva consumatorilor” este o sinteza a mai multor cercetari desfasurate de MKOR Consulting in perioada 2015-2016, in diferite sectoare de activitate (produse traditionale, textile, ateliere productie si altele), care au atins si latura antreprenoriatului social. Are la baza raspunsurile a 281 de consumatori finali si 80 persoane juridice, care au fost intervievate asupra disponibillitatii de achizitiona produse de la astfel de intreprinderi, chiar cu un pret mai ridicat.

Respondentii au fost femei in proportie de 59% si barbati in proportie de 41%, majoritatea (74%) cu varste cuprinse intre 18-35 ani. Categoriile sociale sunt reprezentate echilibrat in esantionul selectat: 50% au studii superioare (universitare si postuniversitare), iar 44% au studii medii (liceale si postliceale).

Sursa foto: Shutterstock: GaudiLab