Cei de la ANAT și ministrul și Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) continuă dialogul de la distanță în legătură cu problemele din turismul românesc, cu ministrul Radu Miruță vorbind despre prețurile mari de pe litoral, voucherele de vacanță și prezența României la târgurile internaționale, în timp ce liderii din turism îi reproșează că și-a format opinii eronate despre turism.
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), prin vocea președintelui organizației, Alin Burcea, fondatorul rețelei de agenții Paralela 45, afirmă că asociația nu cere bani degeaba și chiar i-a solicitat o întâlnire directă, pentru a nu mai purta dialogul de la distanță prin interviuri de presă.
Într-un comunicat remis redacției, cei de la ANAT susțin că în doar trei săptămâni de mandat, ministrul a reușit să își formeze opinii tranșante și, din păcate, eronate despre piața turistică:
- că prețurile sunt „prea mari” pe litoral,
- că voucherele de vacanță au efecte negative,
- că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact,
- că există în turism doar „asistați” care trăiesc din subvenții și
- că organizațiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa.
”Domnule ministru, mă faceți să râd: noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste”, a declarat Alin Burcea, președintele ANAT.
Ce spun cei de la ANAT despre problemele turismului
Reprezentanții agențiilor de turism au luat pe rând subiectele cele mai fierbinți ale industriei în această perioadă pentru a explica efectele și importanța lor.
1. Voucherele de vacanță și combaterea turismului la negru
Voucherele de vacanță reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au redus semnificativ turismul „la negru”.
Numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în prezent – un mare succes în fiscalizarea domeniului.
2. Efectul multiplicator al voucherelor
Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează:
- +0,15 lei în comerțul cu amănuntul;
- +0,36 lei în HoReCa;
- +0,09 lei în agenții de turism;
- +0,52 lei în comerțul cu ridicata;
- +0,14 lei în transporturi;
- +0,29 lei în curierat;
- +0,25 lei în depozitare;
- +0,78 lei ca venit la bugetul de stat.
Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice
3. Contribuția la venituri fiscale și ocupare
Voucherele au generat creșteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create
Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent cca. 5%)
4. Impact asupra turismului intern și preferințelor românilor
Fără vouchere, mulți români renunță la vacanțe interne și aleg destinații externe, generând pierderi valutare pentru România
Pentru mulți angajați din provincie – printre care profesorii – voucherele au permis prima vacanță în viață; statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din buzunar.
Despre valoarea adăugată a promovării turistice și riscurile tăierii sprijinului pentru incoming
-
Participarea la târgurile internaționale de profil
Participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă au generat, în anii precedenți, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității României ca destinație turistică.
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming.
Astfel, sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest – în medie 300 euro decontați dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă – a contribuit la atragerea de turiști străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS și Eurostat).
-
Susținerea activității de incoming
În ceea ce privește sprijinul pentru incoming, schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă și susținută strategic.
În absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani.
Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turiști străini, ci și export de imagine, încasări fiscale și mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat).
Turismul de incoming nu poate crește
Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turiști străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanțării cronice a promovării externe.
Creșterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc și riscă să îl pună pe butuci.
„Domnule ministru, confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic”, au mai spus reprezentanții ANAT, în comunicatul citat.
Cei din ANAT au mai spus că înțeleg că ministrul Economiei, Radu Miruță, este un om politic, cu o misiune amplă și dificilă într-un minister de tip „mamut”, care acoperă o multitudine de domenii economice.
„Nimeni nu se așteaptă ca un ministru să cunoască în detaliu fiecare sector. Dar tocmai de aceea este obligația sa să se înconjoare de specialiști (..) Solicităm numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie, cu experiență practică, care să fie o punte de legătură reală între autorități și mediul privat”, au adăugat cei de la ANAT.
Totodată, ANAT cere public o întâlnire instituțională urgentă, cu toți actorii relevanți din turism, pentru a discuta coerent, profesionist și constructiv.
„Nu vrem războaie în presă. Vrem soluții. România are nevoie de un ministru pentru turism, nu împotriva turismului. Suntem în plin sezon turistic, cu toate provocările sale. Turismul reprezintă o industrie serioasă, o formă de export de servicii care aduce zeci de miliarde de euro anual multor țări și nu este doar o activitate frivolă de relaxare. Nu avem timp de dueluri de imagine, ci vă invităm să discutăm față în față, cu creionul pe hârtie”, au mai spus cei de la ANAT în răspunsul pentru ministrul Radu Miruță.
